Curtea de Apel Chișinău a decis rejudecarea dosarului în care este vizat fostul director al Serviciul de Informații și Securitate, Vasile Botnari, în legătură cu expulzarea profesorilor turci din septembrie 2018.

Prin această decizie, dosarul este trimis din nou la Judecătoria Chișinău și va fi examinat de un alt complet de judecători. De această dată, instanța va analiza doar două lucruri, și anume ce pedeapsă trebuie aplicată concret și dacă trebuie acordate despăgubiri civile. Astfel, instanța a admis recursul formulat de Galina Tufekci și a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care Vasile Botnari fusese sancționat cu o amendă de 88.000 de lei pentru abuz de putere cu consecințe grave.

Potrivit Asociației Promo-LEX, instanța de apel a identificat „erori grave de drept” în hotărârea primei instanțe. Judecătorii au stabilit că recunoașterea vinovăției nu poate fi folosită de două ori pentru a reduce pedeapsa, că lipsa antecedentelor penale nu reprezintă o circumstanță atenuantă pentru un demnitar de rang înalt și că despăgubirile achitate de stat în urma deciziilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu pot substitui o pedeapsă penală proporțională.

„Decizia instanței de recurs este un act esențial de igienă juridică. Ea confirmă deficiențele majore pe care noi le-am semnalat anterior: aplicarea unei amenzi derizorii pentru o încălcare atât de gravă a drepturilor fundamentale reprezintă, în esență, o formă de impunitate oficializată de stat”, se arată în comunicatul Promo-LEX.

Dreptul la despăgubiri pentru membrii familiei

Un alt punct important al deciziei vizează statutul Galinei Tufekci. Inițial recunoscută drept parte vătămată, aceasta a fost ulterior exclusă din proces pe motiv că statul achitase deja compensațiile stabilite de CEDO în cauza „Ozdil și alții”.

Curtea de Apel a constatat că retragerea acestui statut a fost ilegală și că hotărârea CEDO a vizat strict profesorii expulzați, nu și membrii familiilor lor. Prin urmare, plata despăgubirilor de către stat nu anulează dreptul Galinei Tufekci de a solicita reparații civile proprii.

„Rejudecarea acestui caz oferă justiției din Republica Moldova oportunitatea de a demonstra că instituțiile noastre pot proteja cu adevărat victimele și pot sancționa abuzurile de putere ale structurilor de forță”, a declarat un reprezentant al Promo-LEX.

Menționăm că dosarul are la bază expulzarea a șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont”, declarați indezirabili pe teritoriul R. Moldova. Totul a început în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, când ofițerii Serviciul de Informații și Securitate (SIS) au descins la mai multe filiale ale rețelei de licee private „Orizont” și i-au reținut pe cei șapte angajați de origine turcă. Autoritățile i-au declarat indezirabili, invocând motive de securitate națională, iar aceștia au fost urcați într-o cursă charter și expulzați în Turcia în aceeași zi.

Printre persoanele vizate s-au numărat directori și profesori ai liceului, fiind vorba de Riza Dogan, Hasan Karacaoglu, Yasin Ozdil, Mujdat Celebi, Feridon Tufekci și Huseyin Bayraktar. În timpul operațiunii, a fost reținut și un minor, care ulterior a fost eliberat. Potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, la acțiune au participat și reprezentanți ai serviciilor secrete turcești.

Cazul a stârnit reacții dure la nivel internațional. Comisarul european pentru Extindere de la acea vreme, Johannes Hahn, a cerut autorităților de la Chișinău să respecte statul de drept și procedurile judiciare. De asemenea, un grup de europarlamentari a transmis o scrisoare oficială în care a criticat expulzarea profesorilor.

Au urmat și proteste în fața consulatelor Republicii Moldova din New York, Washington, Toronto și Chicago, unde manifestanții au cerut stoparea deportărilor și eliberarea profesorilor.

În iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor celor expulzați. Instanța a constatat încălcarea dreptului la libertate și la viață privată și de familie și a obligat statul să plătească despăgubiri de câte 25.000 de euro pentru fiecare dintre cei cinci reclamanți care au sesizat Curtea.

După condamnarea din 2020, Vasile Botnari a achitat 125.000 de euro, sumă plătită de stat în urma deciziei CEDO, precum și 348.432 de lei pentru cursa charter, scrie Anticoruptie. La acea vreme, instanța i-a aplicat doar o amendă penală.

Promo-LEX solicită ca rejudecarea să aibă loc în ședințe publice, pentru a garanta transparența procesului.