Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, acuză existența unor tergiversări deliberate în examinarea dosarelor de corupție și avertizează că lipsa unor măsuri ferme riscă să compromită finalizarea unor cauze de importanță majoră pentru stat. Șefa statului susține că anumite blocaje din sistemul judiciar sunt tolerate de ani de zile și cere extinderea procesului de evaluare externă extraordinară, cunoscut drept vetting, inclusiv asupra judecătorilor din instanțele de fond.

„În cinci ani au fost audiați cinci martori. Concluziile le faceți dumneavoastră. După mine, aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit oficialului, există suspiciuni rezonabile că astfel de întârzieri sunt admise cu scopul obținerii unor beneficii ilegale.

„Ce se întâmplă cu aceste cazuri? Cine sancționează asemenea comportament? Eu nu am văzut reacții ferme din partea organelor de autoadministrare”, a adăugat președinta.

Șefa statului a criticat în mod direct Consiliul Superior al Magistraturii, afirmând că instituția ar fi trebuit să manifeste o atitudine mult mai fermă față de judecătorii care tergiversează dosare sensibile. Ea a amintit că reforma justiției a fost gândită ca un proces în două etape: evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor din instituțiile-cheie, urmată de evaluarea ordinară.

„Vedem că acest lucru nu se întâmplă suficient. Schemele de sabotaj și de corupție din sistemul justiției nu au dispărut”, a spus Maia Sandu.

Președinta a atras atenția și asupra unor semnale îngrijorătoare privind eschivarea unor judecători din instanțele de prim nivel de la examinarea cauzelor importante pentru țară, mizând pe faptul că nu vor fi supuși vettingului.

„Din cauza iresponsabilității unor actori din justiție, există riscuri majore ca anumite episoade ale dosarului care vizează frauda bancară să nu aibă finalitate. Nu putem asista neputincioși la aceste abuzuri”, a subliniat șefa statului.

În acest context, Maia Sandu a salutat inițiativa legislativă adoptată luni, 29 decembrie 2025, de Parlament, pe care o consideră una potrivită. Prin aceasta, a fost extins procesul de evaluare externă extraordinară asupra unor judecători din prima instanță - în special asupra celor care, începând cu anul 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție și infracțiuni conexe corupției.

În acest sens, Maia Sandu a solicitat Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze de urgență, în cadrul unui grup de lucru, revizuirea mecanismului de vetting, lărgirea categoriilor de judecători supuși evaluării externe și accelerarea procedurilor interne de evaluare a performanței magistraților.

„Reforma justiției este esențială pentru funcționarea statului și pentru procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană. Dacă măsurile întreprinse până acum se dovedesc insuficiente, trebuie să mergem mai departe, să corectăm și să accelerăm”, a conchis Maia Sandu.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală, pe 29 decembrie 2025, o inițiativă legislativă care vizează reforma sistemului de justiție și include mai multe modificări menite să sporească transparența, predictibilitatea și integritatea instituțiilor judiciare. Un element central al modificărilor este obligativitatea publicării actelor normative emise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ceea ce până acum nu era o practică generalizată, deși astfel de acte afectează funcționarea sistemului judiciar și al procuraturii și ar trebui să fie accesibile publicului larg și celor interesați de procedurile legale.

Potrivit proiectului adoptat de 54 de deputați în cea de-a doua lectură, această modificare legislativă face parte dintr-un pachet mai larg de măsuri care vizează consolidarea transparenței și accesului la informațiile oficiale din domeniul justiției și al procuraturii. Publicarea actelor normative în Monitorul Oficial urmează să aducă mai multă claritate asupra deciziilor adoptate de CSM și CSP, eliminând zonele de opacitate care până acum complicau modul în care magistrații și procurorii sunt evaluați sau sancționați.

Legea prevede și alte modificări: extinderea termenului în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor până la 1 ianuarie 2028, cu scopul de a asigura stabilitatea și continuitatea reformelor în domeniu, fără a afecta echilibrul constituțional al autorităților. Totodată, există prevederi care exclud ministrul Justiției de la examinarea contestațiilor împotriva Colegiului de disciplină și etică și a cauzelor disciplinare împotriva procurorului general, pentru a limita potențiale conflicte de interese.

Modificările adoptate includ și extinderea procesului de evaluare externă extraordinară (vetting) asupra mai multor categorii de judecători și procurori - mai ales asupra celor din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău, alături de extinderea termenului pentru finalizarea vettingului până la 31 august 2026.