Doar jumătate dintre copiii născuți în 2004 se mai află în țară. Expert: „O generație aproape complet pierdută”

Doar jumătate dintre copiii născuți în 2004 se mai află în țară. Expert: „O generație aproape complet pierdută”
Sursa foto: Denisov Vadim / Zuma Press

În 2004, în R. Moldova s-au născut 38.000 de copii. În 2025, la 21 de ani distanță, în țară au rămas doar jumătate dintre ei. Datele au fost prezentate astăzi, 5 iunie, de către analistul economic Veaceslav Ioniță.

„Am urmărit întreaga lor traiectorie – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă – și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a „topit” din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, etapele dispariției generației născute în 2004 sunt următoarele:

  • la șase ani, 35.400 din cei 38.000 de copii erau încă în țară – o pierdere de 2.600 copii deja în primii ani;
  • când au mers prima zi la școală, mai erau 32.200 de copii – ceea ce înseamnă că peste 15% erau deja plecați;
  • la gimnaziu (2015), în țară se aflau doar 29.900 de copii– adică o pierdere cumulată de 21%;
  • la liceu (2020) erau 27.100 dintre copiii născuți în 2004 – înseamnă că unul din trei copii născuți în 2004 deja nu mai era în R. Moldova;
  • la facultate (2023): 22.900 – doar 60% dintre copiii născuți în 2004 mai erau în țară.
  • absolvenți (2026): 17.800 – conform prognozei, aproape fiecare al doilea tânăr a părăsit deja țara până la 22 ani.
  • la 26 de ani, după cinci ani de muncă (2031), vor mai rămâne circa 14.600 dintre cei născuți în 2004 – adică sub 40%.
„Din grafic se vede clar ritmul acestui fenomen: după 15 ani, deja 30% sunt pierduți. Între 16-21 ani, migrarea devine masivă – între 5% și 7% anual. După aceea, chiar și cei care mai încearcă să înceapă o carieră aici - pleacă. Generația 2004 devine o generație aproape complet pierdută. Ca și cei de vârsta lor, născuți la începutul anilor 2000”, precizează Ioniță.

Costul economic al exodului

Acești tineri nu sunt doar cifre, ci viitori contribuabili, părinți și specialiști, notează Veaceslav Ioniță. Potrivit analistului economic, până la 22 de ani, statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita – adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat.

  • Pierderi fiscale: fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, R. Moldova pierde 100.000–120.000 euro pe individ.
  • Impact asupra pieței muncii: lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală.
  • Presiune pe sistemul de pensii: migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari.

În această ordine de idei, Veaceslav Ioniță propune următoarele soluții:

  1. Educație conectată cu piața muncii – universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară.
  2. Stimulente pentru revenire – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tineri reveniți, credite pentru locuințe.
  3. Contract social cu generațiile tinere – Moldova nu trebuie doar să le ceară să rămână, ci să le ofere un viitor predictibil, demn și prosper.
  4. Reformarea administrației publice – un stat ineficient împinge tinerii afară. Meritocrația și digitalizarea sunt esențiale.