Reforma administrației publice locale continuă să provoace discuții contradictorii în societate. În timp ce Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) acuză guvernarea că ar urmări „lichidarea a 600 de primării”, reprezentanții Executivului afirmă că, de fapt, reforma este o necesitate, pentru ca primăriile să-și poată moderniza localitățile. La rândul său, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) insistă ca procesul să fie „legitim, etapizat și responsabil”.

În dimineața zilei de 24 februarie, primarul capitalei, Ion Ceban, în frunte cu câțiva deputați ai fracțiunii parlamentare MAN, au declarat că guvernarea „nu dispune de niciun document care să explice clar cum va arăta așa-numita reformă” și solicită organizarea unui referendum național. Reprezentanții formațiunii susțin că reforma, în forma actuală, ar fi „anticonstituțională”.

„Doar oamenii să fie cei care să decidă dacă vor să rămână să locuiască într-o localitate fără primar și fără primărie.Facem apel și către toate fracțiunile parlamentare din opoziție, pentru aceasta este nevoie de 1/3 din semnăturile deputaților. Dacă vom susține împreună această propunere de organizare a Referendumului Național, avem voturi suficiente, iar oamenii vor decide. Reforma, în formatul actual, este anticonstituțională. Ea nu poate fi impusă prin lege simplă, așa cum își propun cei de la PAS”, a declarat Ion Ceban.

Cu o reacție la aceste declarații a venit ulterior secretarul general al Guvernului Alexei Buzu. Într-o postare, pe facebook, acesta a scris că reforma nu presupune o „simplă redesenare a hărții”, ci consolidarea capacităților administrative și financiare ale localităților.

„Reforma administrației publice locale este o necesitate, dacă vrem cu adevărat ca primăriile să devină puternice, capabile să modernizeze toate localitățile. Vrem ca oamenii să aibă aceleași condiții de viață și locuri de muncă bine plătite nu doar la Chișinău, care fiind capitală oferă mai multe oportunități acum și beneficiază de pe urma numărului mare de afaceri, ci și în Nord, și în Sud. Reforma trebuie să fie un efort comun al guvernului, politicienilor, primarilor. Fiecare decizie de amalgamare este un proces voluntar pentru care optează acele comunități”, se mai arată în mesajul lui Buzu.

Oficialul a subliniat că Guvernul va continua să încurajeze amalgamarea, să ofere stimulente financiare și să simplifice procedurile.

„Îi îndemnăm pe toți să contribuie la construcția unei administrații locale puternice, nu să distrugă orice subiect complex și serios prin dezinformare și populism”, a spus secretarul general al Guvernului.

Între timp, membri ai Congresului Autorităților Publice din Moldova (CALM) s-au întrunit într-o ședință extinsă a Consiliului de Administrare al CALM. Acolo, președinta organizației, Tatiana Badan, a declarat că reforma trebuie construită pe consens și consultare publică.

„Reforma trebuie să fie o evoluție, nu o revoluție. Ea trebuie să respecte identitatea unităților administrativ-teritoriale și să ofere soluții adaptate realităților locale”, a continuat Badan.

În teritoriu persistă îngrijorări legate de lipsa unor informații concrete, a afirmat la aceeași ședință, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

„În primul rând, pe de o parte se discută despre reforma APL, iar pe de altă parte, în afară de lichidarea unor primării, altceva nu am auzit încă. Concret, nu s-a discutat nimic despre cum vor fi gestionate taxele și impozitele, ce se va întâmpla cu grădinițele, infrastructura sau transportul în diferite localități. La ce nivel suntem? Suntem pregătiți? Subiectele fie sunt discutate în termeni generali, fie deloc” a menționat Viorel Furdui.

Cu o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, Republica Moldova este una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa. În prezent, avem aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, o structură care, spun autoritățile, îngreunează gestionarea eficientă a resurselor și dezvoltarea uniformă a localităților.

Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă: riscăm să repetăm greșelile din trecut

Primarii din R. Moldova cer reguli financiare clare și investiții în infrastructură pentru implementarea eficientă a reformei administrativ-teritoriale. Dincolo de declarațiile politice, în teritoriu domină sentimentul că reforma nu ar avea „o viziune limpede”. O declarație în acest sens a fost făcută de către directorul executiv al Congresului Autorităților Locale

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Cristina Bumbu-Danuța

Guvernul a anunțat anterior că anul 2026 ar putea marca trecerea de la procesul de amalgamare voluntară a localităților la unul normativ, adică, primăriile ar putea impuse prin lege să se amalgameze. Întrucât anul 2027 este unul electoral, autoritățile centrale își exprimă speranța ca acestea să fie organizate deja în baza unei noi structuri administrativ-teritoriale.

De menționat că, în prezent, reforma administrației publice locale se află în faza de consultări publice, iar în paralel se desfășoară procesul de amalgamare voluntară, cu peste 300 de primării implicate în diferite etape.

Deocamdată, doar două clustere de localități au finalizat toate procedurile juridice de amalgamare. Este vorba despre Leova, Sîrma, Sărata-Răzeși, Tochile-Răducani și Călinești, Chetriș, Hîncești. Pentru a accelera reforma, în bugetul de stat pentru 2026 sunt prevăzute peste 173 de milioane de lei, o sumă dublă față de cea alocată în 2025.

Guvernul invită cetățenii la dialog! Încep consultările pentru reforma administrației publice locale

Guvernul anunță începerea consultărilor publice pe larg pentru reforma administrației publice locale, un proces care are drept scop construirea unor primării mai puternice, localități mai dezvoltate și servicii mai bune, mai aproape de cetățeni. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că această reformă va fi construită împreună cu

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md

NOTĂ: Amalgamarea voluntară este procesul prin care două sau mai multe localități de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, se unesc pentru a forma o singură entitate administrativă mai mare. Scopul este creșterea eficienței și transparenței guvernării locale, îmbunătățirea serviciilor publice și ridicarea calității vieții locuitorilor.