În ultimele luni, cărțile de identitate românești au revenit în atenția publică, după ce aproximativ 162 de mii de buletine au fost anulate, dintre care două treimi aparțin cetățenilor români originari din Republica Moldova. Această situație a stârnit nemulțumiri, mai ales în rândul celor cu dublă cetățenie, care s-au trezit fără actul de identitate. Într-un interviu oferit Companiei Teleradio-Moldova, șeful Direcției pentru evidența persoanelor din România, Aurel Giulescu, a explicat că există două mecanisme clare pentru anularea mențiunii de domiciliu.

Primul mecanism permite proprietarului unui imobil să solicite anularea mențiunii de domiciliu pentru persoanele care nu mai locuiesc acolo.

„Această necesitate a apărut ca urmare a faptului că, istoric, s-a constatat că foștii proprietari, după ce înstrăinează imobilul, nu își îndeplinesc obligația, ca în 15 zile, să-și declare noul domiciliu. De aceea existau dificultăți. Guvernul României a modificat procedurile și a abilitat proprietarii astfel încât să aibă posibilitatea să solicite anularea mențiunii de domiciliu pentru persoanele care nu mai locuiesc la adresa respectivă”, a spus Giulescu.

Al doilea mecanism intră în acțiune atunci când la o adresă sunt înregistrate prea multe persoane care nu fac parte din familia extinsă, adică orice rudă până la gradul patru cu proprietarul. Acum, însă, legea limitează la maximum 10 persoane, a adaugat oficialul român.

„S-a ajuns la situații absurde în care mai mult de 22 de mii de persoane și-au stabilit domiciliu la o adresă în sectorul 3 al municipului București, într-un imobil care este un apartament cu două camere. Pe de altă parte, în momentul în care s-au realizat primele interoperabilizări la nivelul infrastructurilor de gestionare bazelor de date, s-a constatat că existau aproximativ 100 de adrese unde erau deja înregistrate peste 1000 de persoane la nivel național”, a mai menționat șeful Direcției pentru evidența persoanelor din România.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram

Astfel, la adresele unde figurau mai mult de 1000 de persoane autoritățile române au autorizat verificări, iar titularii au fost invitați la serviciul public comunitar pentru o discuție. Dacă s-au prezentat și au oferit dovezile de rigoare nu a fost declanșată nicio procedură. Totuși, cei care nu se puteau prezenta la ora indicată, își puteau reprograma vizita sunând la un număr de telefon oferit. În caz contrar, li se trimitea o notificare la domiciliu prin care erau informați că s-a declanșat procedura de anulare a domiciliului.

Raisa Ghirișan, reprezentanta unei agenții specializate în perfectarea documentelor, a declarat în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova că în majoritatea cazurilor oamenii află că actul de identitate este anulat în momentul traversării frontierei.

„Da, într-adevăr, în ultima perioadă au existat foarte multe anulări ale cărților de identitate pentru cetățenii români. Aceste situații apar după verificări efectuate de poliție și, dacă se constată că persoana nu locuiește cu adevărat la adresa precedentă din buletin, că locuința a fost distrusă, atunci, desigur, cartea de identitate este anulată în system (…). În majoritatea cazurilor, oamenii află că documentul a fost anulat abia atunci când merg să obțină pașaportul. Pentru că fizic cartea de identitate este valabilă, dar în sistem ea este considerată ca fiind nevalabilă”, spune Raisa Ghirișan.

Important! Moldovenii cu cetățenie română, îndemnați să aibă și pașaportul R. Moldova la trecerea Prutului

Moldovenii care dețin cetățenie română și călătoresc sau se află în România sunt îndemnați să aibă asupra lor și pașaportul emis de R. Moldova, cu termen valabil. Cu precizări în acest sens a venit ambasada țării noastre la București, în contextul în care statul român a anulat peste 100.000

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Victoria Romaniuc

Odată cu anularea cărții de identitate se suspendă și alocațiile pentru copii, precum și alte drepturi legate de domiciliul din România, adaugă Raisa Ghirișan.

„În această situație, fie persoana își perfectează un pașaport românesc cu domiciliul în Republica Moldova sau își stabilește un domiciliu real și legal în România și solicită o nouă carte de identitate, conform condițiilor actuale, până la 10 persoane. Este foarte important, dacă domiciliul este doar formal și persoana nu locuiește acolo locuiește cu adevărat acolo, există riscul ca documentele să fie din nou anulate”, a precizat Raisa Ghirișan.

Pentru cei care nu sunt de acord cu decizia de anulare, o pot contesta, a spus Oxana Eșanu, avocată, membră a Uniunii Avocaților din R. Moldova, la emisiunea „Spațiul public” de la același post de radio.

„Trebuie să se prezinte autorității care a emis decizia, să răspundă sau să refuze, deoarece efectele pot fi diferite. Fundamentul deciziilor este diferit. După ce se prezintă la autoritatea care a emis decizia, are dreptul să conteste decizia în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de act. Trebuie făcută o notificare prealabilă, care constituie baza procedurii. În cazul în care persoana dovedește că nu a primit notificarea și nu a avut dreptul la apărare, are dreptul la informare. Acesta constituie baza procedurii, care, prin instanță, poate conduce la anularea deciziei sau la contestarea notificării”, afirmă avocata.

Deși anterior, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi a declarat că autoritățile moldovene nu pot interveni direct în deciziile românești, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent în cadrul emisiunii FORUM de la Vocea Basarabiei că Chișinăul a discutat cu Bucureștiul despre situația anulării buletinelor de identitate românești pentru cetățenii din Republica Moldova.  Potrivit acestuia, autoritățile de peste Prut caută soluții și ar urma să vină în curând cu un răspuns.

„Noi i-am rugat frumos. Ei au spus că se gândesc să găsească o soluție. Noi i-am rugat ca lucrurile să fie un pic mai predictibile, să nu fie procedura aceasta cum se întâmplă acum la hotar (…). Trebuie să recunoaștem că au fost niște proceduri mai neortodoxe, pentru că sunt cazuri când mii sau sute de cetățeni au vize de reședință, asta mi s-a explicat, într-un apartament, la o adresă. Iar acum, autoritățile române făcând o evaluare a acestor procese au ajuns la o concluzie că e ceva care trebuie corectat. Acum, nu trebuie să sufere cetățenii”, a subliniat Igor Grosu.

Menționăm că potrivit datelor prezentate de Ministerul Justiției și Ministerului Afacerilor Interne de la București, din 1991 până în 2024, peste 858.000 de basarabeni au redobândit cetățenia română. Informațiile au fost prezentate de către fostul deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Valeriu Munteanu, în luna iulie a anului trecut.

Potrivit datelor neoficiale, aproximativ un milion de cetățeni moldoveni dețin și cetățenia României.

România „taie” în masă buletinele obținute fraudulos! Peste 100.000 de cetățeni ai R. Moldova au rămas fără acte

România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate în ultimii doi ani, iar cei mai afectați au fost românii născuți în Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne de la București, citate de Digi24, aproximativ 66% dintre buletinele anulate, adică peste 100.000, aparțineau persoanelor născute

Ziar.MD - Tot ce merită să știi!Redacția ziar.md