Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a condamnat Federația Rusă în cauza intentată de Alexandru Zubco, cetățean al Republicii Moldova, căruia i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană din cauza activității sale în domeniul drepturilor omului.

Instanța de la Strasbourg a decis că Rusia trebuie să-i achite lui Zubco 9.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.920 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Cauza a fost intentată atât împotriva Rusiei, cât și împotriva Republicii Moldova. În ceea ce privește Chișinăul, Curtea a constatat că statul moldovean și-a îndeplinit obligațiile și nu a comis încălcări.

Ce s-a întâmplat?

Alexandru Zubco a fost avocat al locuitorilor din regiunea transnistreană, delegat de Asociația Promo-LEX. În 2014, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol i-au impus o interdicție de intrare în regiune pentru o perioadă de 15 ani, invocând activitatea sa profesională în domeniul apărării drepturilor omului.

Mai mult, la sfârșitul aceluiași an, Alexandru Zubco risca să fie arestat în timp ce încerca să intre în regiune. Ulterior, el a sesizat CtEDO.

Ce a constatat Curtea

CtEDO a stabilit că în acest caz au fost încălcate mai multe drepturi fundamentale, iar responsabilitatea revine Federației Ruse, care, potrivit jurisprudenței Curții, exercita control efectiv asupra regiunii transnistrene în perioada respectivă.

Judecătorii au constatat:

• ingerință în libertatea de exprimare, deoarece interdicția a fost legată de activitatea sa profesională și de opiniile publice exprimate despre situația drepturilor omului în regiune;
• ingerință în viața privată și de familie, prin limitarea posibilității de a-și exercita profesia și de a-și vizita rudele;
• lipsa unui temei juridic clar pentru interdicția de intrare;
• lipsa unui proces echitabil, deoarece „instanțele” din regiune nu respectă standardele unui sistem judiciar compatibil cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
• lipsa unei căi de atac eficiente.

Curtea a reiterat că sistemul judiciar din regiunea transnistreană nu poate fi considerat unul conform standardelor Convenției.

Poziția lui Alexandru Zubco

După pronunțarea hotărârii, Alexandru Zubco a calificat decizia drept o recunoaștere a muncii depuse timp de 10 ani într-o regiune „necontrolată constituțional și periculoasă pentru apărătorii drepturilor omului”.

El a menționat că hotărârea este un precedent important, deoarece, pentru prima dată în raport cu Republica Moldova, Curtea a constatat ingerințe față de un apărător al drepturilor omului care activa în regiunea transnistreană.

„Este o apreciere pentru toți oamenii frumoși/deschiși dincolo de Nistru - care m-au ajutat să înțeleg/să învăț/să trec diferite provocări zilnice alături de ei/ să documentăm toate încălcările ce au avut loc și să le facem publice. Azi, aceste dosare sunt printre prioritățile Guvernului - ceea ce înseamnă că ne-a reușit! Asta e unul dintre eforturile apărătorilor! Am fost urmăriți/intimidați/persecutați, dar am reușit să rezistăm, a scris Zubco pe pagina sa de Facebook.

Totodată, el a subliniat că, deși R. Moldova nu a fost găsită vinovată, statul are obligația de a crea un mecanism viabil de protecție a apărătorilor drepturilor omului.

Hotărârea se referă la fapte care au avut loc înainte de 16 septembrie 2022. Deși Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022 și a ieșit ulterior de sub jurisdicția CtEDO, Curtea rămâne competentă să examineze cauzele privind încălcări comise înainte de retragerea oficială.

Cine este Alexandru Zubco și de ce este relevant cazul său

Alexandru Zubco s-a născut în 1985, în orașul Camenca, din stânga Nistrului. Spune că și-a dorit să apere drepturile omului încă din anii de școală, fiind marcat de conflictul din 1992 și de sentimentul de nedreptate trăit de familiile din regiune, scrie Europa Liberă.

După absolvirea Facultății de Drept, a făcut voluntariat în organizații neguvernamentale, iar în 2007 s-a alăturat Asociației „Promo-LEX”, organizație care documentează și apără drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului. Activând în oficiul din Dubăsari, Zubco intra frecvent în regiunea transnistreană, unde oferea asistență juridică victimelor abuzurilor și colecta informații pentru dosare prezentate ulterior la CtEDO.

El a contribuit la documentarea unor cauze importante, precum situația școlilor cu predare în limba română din regiune, cazul fermierilor care nu aveau acces la terenuri sau detențiile ilegale din stânga Nistrului. În mai multe dintre aceste dosare, CtEDO a dat dreptate reclamanților.

Interdicția de 15 ani

În primăvara anului 2014, când încerca să intre în regiune pentru a-și vizita rudele, Alexandru a aflat că are interdicție de acces. Ulterior, a fost informat că măsura este aplicată pe un termen de 15 ani, în baza unui dosar deschis pentru „acțiuni care subminează securitatea Transnistriei”.

Juristul a contestat decizia în „instanțele” locale, însă fără succes. La un moment dat, i s-a sugerat chiar să părăsească urgent postul de control pentru a evita reținerea.

În anii următori, susține că atât el, cât și colegii săi de la Promo-LEX au fost supravegheați, iar unele persoane cu care colaborau au fost supuse presiunilor. Pentru a nu pune în pericol alți oameni, în 2017, Zubco și-a încheiat activitatea la Promo-LEX și s-a angajat la Oficiul Avocatului Poporului, unde activează în prezent în domeniul prevenirii torturii.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram