Ce se întâmplă după moartea Papei Francisc. Tradițiile Vaticanului

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște, pe 21 aprilie 2025, la doar o zi după ce a apărut în fața mulțimii din Piața Sfântul Petru. Decesul Suveranului Pontif declanșează imediat o serie de evenimente perfecționate de-a lungul secolelor. Unele tradiții ale Vaticanului datează din Roma Antică, scrie Politico.

În mod tradițional, moartea unui papă trebuie confirmată de camerlengo - un oficial senior al Vaticanului. În prezent, această poziție este deținută de cardinalul irlandez Kevin Farrell. Acesta a vizitat corpul Papei Francisc în capela sa privată și i-a strigat numele, pentru a-l trezi. În zilele noastre, acest lucru este în mare parte ceremonial, deoarece medicii confirmă în mod normal decesul pontifului prin mijloace medicale standard.

Când pontiful nu răspunde, conform tradiției, inelul său care acționează ca sigiliu pentru documentele papale oficiale este demontat sau distrus, semnificând sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor că papa a murit, înainte ca decesul să fie anunțat lumii într-o declarație a Vaticanului către mass-media.

Nouă zile de doliu

Moartea papei va declanșa nouă zile de doliu cunoscute sub numele de Novendiale, inițial un obicei roman antic. Italia declară de obicei și o perioadă de doliu național.

Corpul lui Francisc va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru pentru vizionare publică, unde sute de mii de oameni se vor alinia pentru a-și prezenta condoleanțele, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali.

Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, însemnând „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este temporar predată Colegiului Cardinalilor, deși nu se pot lua decizii majore până când nu este ales un nou papă.

Funeraliile papei vor avea loc cel mai probabil în Piața Sfântul Petru, între patru și șase zile după moartea sa, cu mulțimi de oameni în doliu adunându-se la Vatican pentru slujbă. Ceremonia va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.

Francisc a declarat într-un interviu în 2023 că a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate, ca loc final de odihnă, devenind primul papă într-un secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.

În mod tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, criptele de sub Bazilica Sfântul Petru. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.

Alegerea noului papă

La două până la trei săptămâni după funeraliile papei, Colegiul Cardinalilor se va întruni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat romano-catolic botezat este eligibil pentru papă, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din rândul Colegiului Cardinalilor.

Vasta majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european în 1.300 de ani. Spre deosebire de politica obișnuită, candidații pentru papă nu fac campanie deschisă pentru această poziție. În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său plafon pictat de Michelangelo, este sigilată fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru.

Numai cardinalii sub vârsta de 80 de ani sunt eligibili să voteze. În jur de 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-i numele pe un buletin de vot și plasându-l într-un potir deasupra altarului. Dacă niciun candidat nu primește majoritatea necesară de două treimi, are loc o altă rundă de vot. Pot fi până la patru runde pe zi.

Odată ce buletinele de vot sunt numărate, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată în prealabil de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică trimițând un semnal de fum prin coș către lumea exterioară: fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.

Noul papă

Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul în latină Habemus papam, însemnând «Avem un papă», de pe balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, în fața a mii de credincioși nerăbdători.

Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat o sutană albă, iese pe balcon pentru a-și ține primul discurs către public. Și cu asta, lumea catolică are un nou lider.

Potrivit sursei citate, pe lângă stabilirea învățăturilor și moralei bisericii, papa exercită o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare. Majoritatea papilor servesc până în ziua morții lor. Aceste tradiții și proceduri elaborate asigură o tranziție ordonată a puterii în Biserica Catolică și marchează un moment crucial în istoria sa de două milenii.