Bilanțul comerțului exterior: între optimism pentru exportatori și provocări pentru consumatori

Economia R. Moldova continuă să oscileze între vești bune pentru unii și provocări pentru alții. Cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică privind comerțul internațional cu mărfuri pentru luna noiembrie 2025 arată o imagine detaliată a acestei realități: exporturile cresc pe termen lung, însă consumatorii resimt presiunea importurilor și a dezechilibrelor comerciale.

Exporturile au înregistrat o ușoară scădere - de 3,2% față de octombrie 2025, iar importurile au coborât cu 1,6%. Este un semnal că activitatea economică încetinește în pragul iernii, însă privite pe termen anual, cifrele dau un motiv de optimism: exporturile au urcat cu 18% față de noiembrie 2024, în timp ce importurile au crescut cu peste 20%, ceea ce arată că producătorii moldoveni își găsesc tot mai bine locul pe piețele externe.

Așadar, Republica Moldova exportă tot mai multe bunuri pe piețele externe, dar în același timp importă cantități semnificative de mărfuri pentru a acoperi nevoile interne. Printre produsele aflate în topul exporturilor se numără semințele oleaginoase – în special semințe de floarea‑soarelui, dar și semințe de rapiță sau nuci în cantități mai mici, cerealele și produsele pe bază de cereale, legumele și fructele, îmbrăcămintea și accesoriile, precum și vinurile și alte băuturi alcoolice.

La importuri, cele mai mari volume sunt reprezentate de gaz și derivate din gaz, energie electrică, vehicule rutiere și piese auto, fier și oțel, mașini și aparate industriale, precum și legume și fructe.

Pe parcursul celor 11 luni ale anului 2025, exporturile totale au atins aproape 3,4 miliarde de dolari, în creștere cu 4,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. În același timp, importurile au depășit 9,8 miliarde de dolari, în creștere cu 19,5%, ceea ce accentuează deficitul balanței comerciale, care s-a adâncit cu aproape 30% față de anul precedent.

R. Moldova continuă să cheltuie mult mai mult pe bunuri din străinătate decât câștigă din exporturi, o realitate care afectează nu doar economia, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor, de la prețurile la raft până la stabilitatea monedei naționale, arată datele BNS.

În ceea ce privește piețele externe, România rămâne principalul partener comercial, absorbind aproape 30% din exporturile moldovenești, urmată de Turcia, Italia și Cehia. În același timp, importurile provin preponderent din România, China și Ucraina.

Astfel, potrivit datelor, pe de o parte, producătorii locali își fac loc pe piețele internaționale și exporturile cresc pe termen lung, pe de altă parte, consumatorii și piața internă resimt presiunea unui deficit comercial tot mai mare.

Economia Republicii Moldova se confruntă de ani buni cu un dezechilibru puternic între cât exportă și cât importă. Structura comerțului exterior arată o dependență semnificativă de bunurile din afară și o acoperire relativ scăzută a importurilor din exporturi, ceea ce întărește un deficit comercial persistent, adică diferența negativă dintre ceea ce cumpărăm și ceea ce vindem în străinătate. Datele oficiale arată că, în 2024, exporturile de mărfuri au scăzut comparativ cu 2023, în timp ce importurile au continuat să crească – fapt care a condus la un deficit mai mare în comerțul cu bunuri.