Pentru prima dată în Republica Moldova, un sondaj național reprezentativ - Barometrul Școlar 2026, a evaluat percepția elevilor, părinților și cadrelor didactice asupra sistemului de învățământ general. Studiul, prezentat oficial pe 17 februarie de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), oferă o imagine detaliată a modului în care este perceput actul educațional și condițiile din școli.

Rezultatele arată că aproximativ 70% dintre respondenți apreciază pozitiv sistemul de învățământ, în special calitatea predării și colaborarea dintre profesori și elevi. Totuși, barometrul scoate în evidență și zone care necesită atenție: stresul elevilor, integritatea academică, adaptarea manualelor și diferențele între mediul urban și rural.

„Acest barometru este o premieră și un punct de pornire. Ne-am propus să cuantificăm realitatea din sistemul nostru educațional și să punem în fața noastră o oglindă, scoțând în evidență aspectele care funcționează, dar și domeniile care necesită ajustări. Nu pentru a critica, ci pentru a ne ajuta să luăm decizii mai bine fundamentate. Barometrul ne vorbește despre calitatea educației, despre manualele noastre școlare, despre condițiile de studiu în școlile noastre. Și, cumva, este minunat că îl avem astăzi, când suntem, într-un sens, la început de cale, într-un proces foarte amplu de modernizare a sistemului, de la investițiile în școlile model, în dotarea, digitalizarea sistemului, până la un nou curriculum școlar și la noi manuale, care ne așteaptă în 2027. Deci, suntem în pragul unor schimbări majore și importante în sistem, iar barometru va servi ca punct de pornire și ne va ajuta, peste doi ani, să vedem în ce măsură acele manuale școlare noi, pe care le vom avea în 2027, vor începe să schimbe lucrurile și vor fi mai apreciate de elevi, de către cadrele didactice, de către părinți”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Elevii au fost întrebați despre experiența lor în școală și nivelul de stres asociat testelor și temelor. Peste 68% au declarat că se simt neliniștiți înainte de evaluări, iar unul din patru s-a declarat foarte stresat în legătură cu temele. În același timp, 61% dintre elevi au recunoscut că au copiat cel puțin o dată la evaluări, evidențiind provocări privind integritatea academică.

Părinții au oferit percepții similare asupra calității educației și implicării profesorilor, dar au evidențiat diferențe în ceea ce privește plățile informale: 85% dintre părinți consideră că refuzul donațiilor nu are consecințe, în timp ce doar 58% dintre elevi împărtășesc această opinie.

Barometrul arată și că manualele școlare pentru discipline precum matematică, fizică și chimie sunt percepute ca insuficiente sau greu de înțeles de către mai puțin de jumătate dintre elevi. De asemenea, elevii din mediul rural raportează mai frecvent lipsa unor resurse adecvate și dificultăți legate de infrastructura școlară.

„Datele obținute nu ne oferă doar o imagine despre ceea ce funcționează, ci și despre ceea ce trebuie corectat. Sunt instrumente pentru politici educaționale țintite și decizii care să sprijine elevii și cadrele didactice,” a completat Dan Perciun.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a precizat, în cadrul prezentării, că scopul autorităților a fost să obțină „o imagine clară a situației din sistem”, care să evidențieze în ce măsură inițiativele pentru prevenirea bullying-ului, promovarea egalității de gen și combaterea plăților informale aduc rezultate concrete.

„Mizez foarte mult pe o aplicație prin care fiecare elev și fiecare cadru didactic să poată răspunde la anumite întrebări, o aplicație integrată cu catalogul electronic. Aceasta va deveni obligatorie în toate școlile începând cu septembrie 2026 și va oferi practic un feedback instantaneu despre ceea ce se întâmplă într-o instituție sau alta,” a subliniat oficialul.

Ministerul Educației a anunțat că intenționează să repete sondajul la fiecare doi ani, pentru a monitoriza evoluția percepțiilor și a fundamenta deciziile privind reformele educaționale. Studiul oferă o bază solidă pentru ajustarea curriculei, a resurselor și a politicilor școlare, având în vedere diferențele de percepție între elevi, părinți și profesori, precum și între mediul urban și rural.

Sondajul a fost aplicat pe un eșantion reprezentativ: peste 2.100 de elevi din clasele V–XII, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 gimnazii și licee din 71 de localități. Studiul reflectă atât mediul urban.

Vrei știrile pe scurt și rapid? Suntem și pe Telegram