Audieri în Parlament după tragedia de la Măgdăcești. Autoritățile vor să schimbe modul în care sunt monitorizați agresorii

După tragedia de la Măgdăcești, autoritățile au început să schimbe modul în care sunt monitorizați agresorii și protejate victimele. Poliția vede acum direct alertele generate de brățările electronice, fără ca informația să mai depindă exclusiv de Inspectoratul Național de Probațiune (INP) așa cum prevedea sistemul vechi. Totodată, Ministerul Justiției pregătește noi reguli pentru cazurile în care dispozitivul pierde semnalul, este deteriorat sau agresorul părăsește țara. Informațiile au fost prezentate vineri, 11 septembrie, la audierile publice organizate în Parlament pe tema prevenirii violenței împotriva femeilor și a femicidului.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a declarat că tragedia nu trebuie tratată drept un caz izolat. Potrivit lui, este nevoie de o analiză a întregului mecanism de protecție, de la momentul în care este emisă ordonanța până la reacția instituțiilor atunci când apare un risc.

„Cazul de la Măgdăcești ne pune să privim critic modul în care funcționează întregul mecanism de protecție a victimelor, de la emiterea ordonanței de protecție și aplicarea monitorizării electronice până la reacția instituțiilor, schimbul de informații și intervenția în situația de risc. Trebuie să identificăm exact unde mecanismul a funcționat, unde a funcționat insuficient și unde există lacune care trebuie remediate”, a declarat Mihai Gheorghieș.

Una dintre primele schimbări făcute după tragedie a fost conectarea Inspectoratului General al Poliției la sistemul de monitorizare electronică. Astfel, alertele pot fi urmărite în același timp de Probațiune și de Poliție. Autoritățile speră că această schimbare va scurta timpul de reacție și va elimina situațiile în care informația trebuie transmisă de la o instituție la alta înainte de a se interveni.

Ministerul Justiției revizuiește și protocolul pentru situațiile în care dispozitivul pierde semnalul, se defectează sau este deteriorat. Sistemul urmează să fie suplimentat și cu noi echipamente. Potrivit lui Gheorghieș, autoritățile dispun în prezent de peste 300 de dispozitive și intenționează să procure încă aproximativ 200.

O altă schimbare pregătită de Ministerul Justiției este legată direct de victimă. Proiectul aflat în lucru prevede ca aceasta să fie informată imediat dacă semnalul brățării dispare, dispozitivul este deteriorat sau pierdut ori dacă agresorul traversează frontiera.

„Victima trebuie să cunoască imediat modificarea nivelului de risc și să poată lua, împreună cu autoritățile competente, măsurile necesare pentru evitarea unui pericol. Obiectivul acestor modificări este ca informația despre risc să circule cât mai repede, iar victima să fie informată și protejată”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Justiției.

Autoritățile vor să schimbe și procedura aplicată atunci când o persoană monitorizată electronic pleacă din Republica Moldova. Probațiunea ar urma să informeze Poliția de Frontieră despre intenția agresorului de a ieși din țară. La revenire, informația ar urma să ajungă imediat la instituția responsabilă de monitorizare. Reprezentanții Probațiunii ar urma să se ocupe și de demontarea dispozitivului la ieșirea din țară, precum și de reinstalarea acestuia la revenire.

Ministerul Justiției propune și o schimbare pentru cazurile în care victima continuă să locuiască într-un spațiu care îi poate pune în pericol viața sau sănătatea. Instanța ar urma să verifice posibilitatea plasării acesteia, cu acordul său, într-un centru de asistență. Măsura ar putea fi aplicată și atunci când există riscuri pentru copii.

O altă modificare ține de încălcarea ordinului de restricție de urgență emis de Poliție. Autoritățile vor ca neexecutarea intenționată a acestuia să poată atrage răspundere penală, așa cum se întâmplă deja în cazul ordonanței de protecție emise de instanță.

Poliția lucrează anual cu aproximativ 7.000 de agresori familiali

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, a spus că, într-un singur an, aproximativ 7.000 de agresori familiali ajung în sistemul de prevenire și monitorizare al Poliției. La moment, aproximativ 4.000 de persoane se află în evidență. Una dintre cele mai mari probleme rămâne recidiva. Potrivit MAI, în multe dintre cazurile cu urmări grave sau letale există un istoric de violență.

„Nu este suficient doar să documentăm cazul și să aplicăm măsuri de constrângere. Vorbim despre un comportament agresiv care necesită intervenții separate, inclusiv la nivel psiho-emoțional. Atât timp cât agresorul nu conștientizează gravitatea acțiunilor sale și nu își schimbă comportamentul, măsurile aplicate nu își pot atinge pe deplin scopul”, a declarat Alexandru Bejan.

Din acest motiv, MAI vrea să dezvolte programele de lucru cu agresorii familiali. Potrivit specialiștilor citați de instituție, un proces real de schimbare a comportamentului poate necesita aproximativ șase luni.

O altă vulnerabilitate identificată de autorități este modul în care se evaluează pericolul pentru victimă. MAI consideră că riscul nu trebuie stabilit o singură dată. Acesta trebuie reevaluat atunci când apar schimbări importante în viața victimei sau a agresorului.

În cazul de la Măgdăcești, Alexandru Bejan a menționat că au apărut ulterior circumstanțe care puteau conta în evaluarea riscului, inclusiv procesul de divorț. Pentru a reuni informațiile de la mai multe instituții, autoritățile lucrează la sistemul informațional VioData. Acesta ar urma să permită monitorizarea cazurilor și actualizarea periodică a nivelului de risc.

La audieri s-a vorbit și despre accesul dificil la servicii pentru femeile din raioane și sate. În unele localități lipsesc specialiștii în medicină legală. O victimă trimisă la expertiză poate fi nevoită să ajungă la centrul raional sau chiar într-un alt raion. Acest drum poate întârzia documentarea leziunilor care ulterior devin probe într-un dosar. MAI spune că aceeași problemă există și în cazul asistenței psihologice. Autoritățile consideră că rețeaua de centre și servicii pentru victime trebuie extinsă, în special în mediul rural.

Audierile de vineri au loc după tragedia de la Măgdăcești, unde o femeie ar fi fost împușcată mortal de soțul său, deși acesta avea interdicția de a se apropia de ea și era monitorizat electronic. După caz, directorul Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia.

Guvernul a anunțat ulterior cinci măsuri urgente pentru consolidarea protecției victimelor, printre care conectarea Poliției la sistemul de monitorizare electronică și modificarea regulilor privind încălcarea măsurilor de protecție.