1 Martie - Mărțișor. Ce tradiții și legende marchează prima zi de primăvară
Ziua de 1 martie marchează, calendaristic, începutul primăverii, iar Mărțișorul este simbolul acestui anotimp, care vestește renașterea naturii și revenirea la viață.
Mărțișorul reprezintă un simbol al norocului și bunăstării, dăruit în prima zi a lunii martie. Este confecționat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb și unul roșu, de care se prinde un obiect artizanal. Obiectul se poate purta la mână, în piept sau de reverul hainei, iar tradiția spune că persoanele care le poartă vor avea noroc tot anul.
Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundițe, se adaugă și alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.
Potrivit site-ului Enciclopedia Dacică, cele două culori ale mărțișorului ar fi fost alese deoarece roșul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheții și a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorința despărțirii de iarnă și de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viață.
O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roșul simbolizează atât sângele, cât și soarele, reprezentând viața, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înțelepciunii bărbatului. Prin urmare, șnurul mărțișorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două.
Cu toate că originea acestui obicei nu poate fi stabilită cu exactitate, se știe din străbuni că prima zi a primăverii își are originea în credințele și practicile agrare din vechime. Potrivit sursei citate, această sărbătoare este strâns legată de tradițiile Anului Nou, celebrat în timpurile străvechi la începutul lunii martie, odată cu începutul Anului Agrar.
Conform tradiției populare, 1 martie este și ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. Primele 9 sau 12 zile ale lunii martie îi sunt dedicate, fiind cunoscute în popor ca Zilele babei. Acestea corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Astfel, după unele tradiții, firul Mărțișorului ar fi fost tors chiar de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte.
Mărțișorul a fost înscris pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității în 2017, într-un dosar comun - R. Moldova, România, Macedonia și Bulgaria, notează site-urile ich.unesco.org.
