VIDEO/ Alegeri parlamentare în Belarus: Lukașenko a anunțat că intenționează să candideze din nou la prezidențiale
Duminică, 25 februarie, în Belarus au loc primele alegeri după prezidențialele fraudate din 2020, populația fiind chemată să aleagă componența noului Parlament și pe cea a viitoarelor consilii locale. În cadrul unui briefing de presă, susțin la o secție de votare, actualul președinte al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că va candida din noua la prezidențialele din 2025.
„Voi participa. Transmiteți-le (n.red. opoziției din exil) că voi participa! Și cu cât va deveni mai dificilă situația, cu cât mai activ vor turmenta societatea noastră, inclusiv pe dumneavoastră, cu cât vă vor stresa mai mult pe voi, pe mine și pe întreaga societate, cu atât mai repede voi merge la aceste alegeri. Nu vă faceți griji, vom face ceea ce este necesar pentru Belarus ”, a răspuns Lukașenko la una dintre întrebările jurnaliştilor.
Potrivit unui material realizat de Emma Levashkevich, de la Deutsche Welle (DW), regimul de la Minsk a amânat toate scrutinele după amplele proteste care au contestat manipularea alegerilor prezidențiale din vara anului 2020, în urma cărora președintele Alexander Lukașenko, în funcție din 1994, a fost pur și simplu proclamat câștigător. Consiliile locale ar fi trebuit să fie alese în 2022, iar Parlamentul - în 2023.
Cabinele de vot nu au perdele, fotografierea buletinelor de vot este interzisă, iar cetățenii care locuiesc în străinătate - peste 1,8 milioane de oameni - nu pot vota, ca de obicei, în ambasade.
De asemenea, sunt secretizate numele membrilor comisiilor electorale. Într-o fotografie folosită pentru a relata despre alegeri, agenția de știri de stat Belarusian Telegraph Agency (Belta) a anonimizat chiar și fețele candidaților.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
DW notează că acesta este al treilea rând de alegeri din Belarus la care observatorii de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au acces. Ministerul de Externe de la Minsk a motivat decizia prin „predominanța tradițională a reprezentanților țărilor occidentale în misiunile OSCE”, „sancțiunile politice și economice nejustificate din partea țărilor occidentale” sau „deteriorarea opțiunilor logistice pentru belaruși la plecarea și intrarea în țară”. Din rațiuni similare, lipsesc și observatorii independenți pentru drepturile omului.
Confrom sursei citate, în locul observatorilor din OSCE, alegerile din Belarus sunt monitorizate de reprezentanți ai comisiilor omoloage din republicile postsovietice reunite în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și de cei ai Asociației Organismelor Electorale Mondiale (A-WEB), de o misiune a Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianța militară fondată de Rusia în 2002 alături de mai multe foste entități - acum independente - din defuncta Uniune Sovietică).
Totodată, scrutinul ar fi monitorizat și de 23 de persoane din Uniunea Europeană, despre a căror acreditare Belta a anunțat joi, 22 februarie, fără a da informații privind identitatea lor sau organizațiile în care activează.
