Recensământ 2024: De ce BNS vrea să afle ce au făcut moldovenii în noaptea de 7 spre 8 aprilie?

La finele zilei de 11 aprilie, cea de-a patra zi a Recensământului populației și locuințelor din R. Moldova, au fost recenzate circa 65.000 de locuințe. În total, au fost completate chestionarele pentru aproximativ 127.000 de persoane. Precizările au fost făcute de către directorul Biroului Național de Statistică (BNS), Oleg Cara, care susține că, în linii mari, procesul se desfășoară în mod normal. Numărul refuzurilor este sub 1%, iar majoritatea covârșitoare a populației răspunde la întrebări.

„Atenționez că numărul populației recenzate se referă nu doar la populația cu reședință obișnuită - adică persoanele care de obicei locuiesc într-o localitate sau alta și pe teritoriul R. Moldova, dar poate să includă și persoanele care nu se referă la populația cu reședința obișnuită. La prelevarea datelor se va determina care parte din populația recenzată se va referi la populația cu reședință obișnuită și care nu”, a precizat Cara.

Întrucât chestionarele recensământului și unele întrebări au stârnit reacții în spațiul public, directorul Biroului Național de Statistică a venit cu precizări în acest sens. Potrivit lui Oleg Cara, discuțiile privind elaborarea chestionarelor au fost lansate în decembrie 2022.

„Chestionarele au fost consultate cu societatea civilă, cu instituțiile interesate. Au fost sute de propuneri și comentarii asupra acestor chestionare. Unele dintre ele au putut fi implementate la elaborarea chestionarelor, altele - nu. La elaborarea și definitivarea lor s-a ținut cont atât de prevederile Legii privind Recensământul populației și locuințelor și recomandările internaționale în domeniu, cât și chestionarele recensământului din 2004 și 2014”, a menționat oficialul.

În cadrul aceluiași briefing de presă, reprezentatul BNS a explicat relevanța și scopul cu care au fost adresate unele dintre întrebările din chestionar care i-au nemulțumit cel mai mult pe internauți, dar și a combătut câteva „mituri” care circulă tot mai frecvent în spațiul virtual.

• Ați fost prezent(ă) în această locuință la miezul nopții între 7 și 8 aprilie 2024?

„În cadrul recensământului din 2024 nu s-a inventat ceva nou. Modalitatea de a fixa un punct în timp, vorbind despre recensământ, este nu doar practicată, dar și necesară. Recensământul oferă o imagine în timp, la un punct anumit. Punctul acesta este începutul primei zile de recenzare. [...] Deoarece perioada de colectare a datelor este de circa trei luni, în unele cazuri în chestionar se mai repetă referirea aceasta, doar pentru a atrage atenția persoanelor că este vorba de această zi, dar nu de data în care loc interviul. Aceeași modalitate a fost utilizată în cadrul recensămintelor din 2014 și 2004”.

• Întrebări despre dificultăți de vedere, auz, mobilitate sau memorare

„Sunt patru întrebări care se referă la dificultățile cu care se confruntă, eventual, persoanele în viața de zi cu zi. Aceste întrebări au fost parte din chestionarul recensământului din 2014. Mai mult ca atât, acolo au fost șapte întrebări de genul acesta, nu patru. [...] După recensământul de probă am avut așa opțiune ca să excludem aceste întrebări, dar în discuțiile cu reprezentanții persoanelor cu dizabilități am fost convinși că aceste informații sunt foarte importante pentru țară, ca societatea să știe câte persoane se confruntă cu asemenea dificultăți și care este gravitatea”.

• Furnizarea numărului de contact al respondentului

„Întrebarea este necesară pentru a asigura un contact cu gospodăria, inclusiv pentru a verifica datele: dacă într-adevăr a fost vizitată de recenzor sau nu. Pentru a stabili un contact ulterior, inclusiv pentru a solicita opinia despre modul în care a decurs recenzarea, dacă sunt careva obiecții, sugestii”.

• Mit nr.1 - Recenzorii vor colecta datele cu privire la veniturile populației, pentru a le utiliza în scopuri fiscale

„Chestionarul nu conținute nicio informație cu privire la venituri. Aceste date pur și simplu lipsesc. Nu avem potențial posibilitatea să oferim aceste date. Conform Legii cu privire la statistică și Legii privind Recensământul populației și locuințelor, datele colectate sunt strict confidențiale și sunt protejate prin lege. [...] Personalul antrenat în activitatea de culegere a datelor nu este în drept să furnizeze aceste date altor persoane. Autorități publice, persoane fizice, persoane juridice - în toate cazurile, accesul la datele personale din chestionat este interzis”.

• Mit nr. 2 - Datele cu caracter personal nu sunt protejate

Potrivit lui Oleg Cara, de îndată ce chestionarul este finalizat, recenzorul îl va întreba pe respondent dacă mai sunt persoane care nu au fost declarate, dacă sunt necesare careva ajustări la chestionar sau dacă persoana dorește să modifice sau să ajusteze informațiile furnizate.

Odată ce persoana confirmă că nu vrea să completeze nimic, chestionarul se salvează, datele se criptează și se transmit prin cloud-ul guvernamental la sediul central. Ulterior, se aplică aceleași măsuri. În procesul de producție, datele vor parveni în formă pseudonimizată. IDNP-ul va fi înlocuit cu un cod statistic, iar în cadrul prelucrării datelor, personalul BNS nu va putea vedea această informație.

Amintim că, timp de trei luni, până pe 7 iulie curent, circa patru mii de recenzori vor merge din casă în casă pentru a colecta date despre cetățeni și despre gospodării.

Scopul Recensământului populației și locuințelor este de a produce statistici despre structura demografică și socio-economică a populației, gospodării și nuclee familiale, locuințele în care populația își are reședința și condiții de trai, precum și despre clădirile în care sunt situate locuințele.