Pelicani, cocostârci, privighetori și rândunele. Câte specii de păsări găzduiește R. Moldova
Astăzi este marcată Ziua Internațională a Păsărilor, instituită pentru a atrage atenția asupra importanței protejării speciilor de păsări din întreaga lume. R. Moldova găzduiește peste 300 de specii de păsări, multe dintre ele protejate prin convenții internaționale. Păsările sunt esențiale pentru echilibrul ecologic, contribuind la controlul populațiilor de insecte, polenizare și menținerea biodiversității.
La Rezervația Naturală „Prutul de Jos” se întâlnesc 247 de specii de păsări, dintre care 51 sunt specii incluse în Cartea Roșie a R. Moldova.
Potrivit Ministerului Mediului, la Rezervația „Prutul de Jos” pot fi observați sute sau chiar mii de pelicani. Ei vin în perioada caldă a anului, începând cu luna martie, atunci când nivelul hidrologic este scăzut și au posibilitatea de a prinde cu ușurință peștele. În anii cu temperaturile favorabile, se pot reține în zonă până în luna decembrie.
În R. Moldova sunt prezente două specii de pelicani: Pelicanul comun și Pelicanul creț – o specie rară și vulnerabilă la schimbările climatice. Cele mai mari efective ale pelicanului comun au fost de aproximativ 2000 de exemplare, iar ale pelicanului creț de 30-40 de exemplare.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de Telegram
În Rezervația „Pădurea Domnească” trăiește Codalbul, una dintre cele mai mari păsări răpitoare din Europa, aflată pe cale de dispariție. Având o anvergură a aripilor de aproape 2,5 metri și o greutate cuprinsă între 4 și 7 kg, Codalbul cuibărește doar departe de localități, pe copaci înalți și puternici care pot susține cuibul masiv pe care și-l construiesc.
„Țara Bâtlanilor” din „Pădurea Domnească” adăpostește una dintre cele mai mari colonii de stârci și egrete din Europa. Colonia se întinde pe 3.000 m², iar fiecare arbore poate găzdui până la 18 cuiburi. Păsările se află aici de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii octombrie.
Barza albă revine în țară la începutul primăverii, după o lungă migrație din Africa. Cuiburile lor sunt construite adesea pe stâlpii de electricitate sau pe acoperișurile caselor, iar multe familii consideră că aduc noroc și prosperitate.
Cucuveaua - pasărea anului 2025 în Republica Moldova
Cucuveaua face parte din familia bufnițelor și este cel mai comun reprezentant al acesteia în țara noastră, cuibărind pe întreg teritoriul țării mai ales în sate.
Cu siguranță cunoașteți superstiția care face referire la cântecul acesteia și moartea unui membru de familie. Ministerul Mediului spune că superstiția este greșită, deoarece motivul pentru care cucuveaua vine seara într-o ogradă este să consume insectele adunate la lumina lămpii. Cucuveaua a fost aleasă pasărea anului 2025 de către Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova.
Privighetoarea de zăvoi – această pasăre de talie mică poate interpreta până la 260 de sunete diferite. Melodia sa poate fi auzită primăvara, în special în zonele împădurite din sudul țării.
Pițigoiul mare este capabil să emită peste 40 de tipuri de cântece și semnale. Este prezent pe întreg teritoriul țării, fiind un oaspete nelipsit la hrănitorile instalate pe timp de iarnă. În sezonul rece consumă semințe de floarea soarelui, miez de nucă, dar și mere.
Cucul este cunoscut pentru faptul că își depune ouăle în cuiburile altor păsări, lăsând puii să fie crescuți de părinți adoptivi. Cântecul distinctiv pe care îl cunoaștem cu toții este emis doar de către masculi. Se spune că, dacă auzi cucul cântând pentru prima dată într-un an și ai bani în buzunar, vei avea noroc și belșug tot anul.
Stârcul cenușiu poate sta nemișcat timp îndelungat înainte de a-și lansa atacul rapid asupra peștilor, amfibienilor sau insectelor din ape. În Moldova, cele mai mari colonii de stârci se află în Lunca Prutului și în zona Lacului Beleu.
Rândunica cântărește doar 20 de grame și poate zbura până la 10.000 de kilometri pentru a ajunge în R. Moldova în fiecare primăvară. În timpul migrației, rândunelele se adună în grupuri mari, formând roiuri impresionante care pot atinge până la 1.000 de membri. Rândunica își reconstruiește cuibul în același loc în care a fost anterior, ceea ce o face să revină în fiecare sezon în același sat sau oraș.
Pupăza. Dacă ai copilărit în sat, sigur știi pasărea care anunța diminețile cu o precizie mai mare ca orice ceas deșteptător. Era considerată vestitorul verii, un semn că pământul se pregătește să rodească. Se spunea că dacă o auzi cântând dimineața devreme, e semn de spor în gospodărie. Dar dacă pupăza îți cânta în fața casei la amiază, se spunea că te așteaptă o veste proastă. Deși e o prezență mai rară în peisajele de azi, pupăza rămâne o pasăre fascinantă, cu o eleganță aparte și un loc special în tradițiile rurale, care ne duc cu gândul la bunicii noștri.
De ce este important să le protejăm?
Păsările sunt indicatori ai sănătății ecosistemelor și joacă un rol esențial în echilibrul natural, controlând populațiile de insecte și contribuind la răspândirea semințelor. Din păcate, activitățile umane precum defrișările, poluarea și schimbările climatice le pun în pericol habitatul.
Cum putem avea grijă de păsări?
Protejând zonele umede și pădurile, evitând utilizarea pesticidelor care afectează insectele, principala sursă de hrană pentru multe păsări, instalând hrănitoare și cuiburi artificiale pentru păsările care iernează la noi. Să ne bucurăm de prezența lor și să le oferim protecția de care au nevoie!
