O româncă va fi prezida completul care se va pronunța asupra mandatelor de arestare solicitate de procurorul CPI
O judecătoare din România va prezida completul care se va pronunța asupra cererii formulate luni de către procurorul-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), prin care se solicită mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul israelian al Apărării Yoav Galant, precum și pentru trei lideri ai mișcării palestiniene Hamas. Reuters notează că Iulia Motoc va fi președinta camerei preliminare, iar ceilalți doi magistrați sunt Maria del Socorro Flores Liera, din Mexic, şi Reine Alapini-Gansou, din Benin.
Potrivit sursei citate, completul nu are un termen limită pentru a se pronunța asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale cuprinse între puțin mai mult de o lună și până la trei luni.
Dacă judecătorii vor ajunge la un numitor comun că există „motive rezonabile” pentru a considera că în războiul din Fâșia Gaza au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, aceștia vor emite mandatele de arestare solicitate de Karim Khan, care vor preciza delictele.
De menționat că judecătorii care fac parte din complet sunt împuterniciți să revizuiască cererea procurorului şi să emită numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. De asemenea, acuzaţiile pot fi revizuite şi actualizate ulterior.
Victoria Romaniuc
Amintim că, luni, 20 mai, procurorul șef al CPI, Karim Khan, a anunțat că a solicitat mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, ministrul israelian al Apărării Yoav Galant, precum și pentru trei lideri ai mișcării palestiniene Hamas (Yahya Sinwar, Mohammed Diab Ibrahim Al-Masri (Deif) și Ismail Haniyeh).
Potrivit comunicatului publicat pe site-ul CPI, toți cei enumerați sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, comise atât în timpul atacului din 7 octombrie asupra Israelului, cât și a războiului ulterior din Fâșia Gaza.
TVR Info notează că atât Israelul, cât şi Hamas au reacţionat vehement după anunțul lui Khan, fiecare dintre cele două părți beligerante considerând că mandatele de arestare ar trebui emise împotriva responsabililor din cealaltă tabără.
Pe de o parte, ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a calificat cererea procurorului CPI care-i vizează pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul Apărării Yoav Gallant drept o „decizie scandaloasă” şi o „ruşine istorică”. Pe de altă parte, mişcarea Hamas l-a acuzat pe acelaşi procuror că „pune semn de egalitate între victimă şi călău”.
Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM
Dacă judecătorii CPI decid în cele din urmă emiterea mandatelor de arestare pe numele lui Netanyahu şi a celorlalte persoane vizate în cererea lui Khan, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să le aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor.
Întrucât Israelul nu este membru al CPI, acesta poate invoca faptul că nu are nicio obligaţie. În schimb, toate ţările UE au ratificat Statutul de la Roma, prin urmare ele ar fi obligate din punct de vedere tehnic să-i aresteze pe cei care le trec graniţa şi pe numele cărora CPI a emis mandate de arestare.
Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre.
Aceasta este prima dată când liderul unui stat aliat apropiat al SUA este vizat de CPI. Decizia îl plasează pe Netanyahu alături de președintele rus Vladimir Putin, pe nume căruia Curtea a emis primăvara trecută un mandat internațional de arestare. Atunci, Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, au fost acuzați că s-ar afla în centrul schemei de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Federația Rusă.
