Corpul neînsuflețit al lui Ion Druță, adus la Soroca. Va fi înmormântat lângă Lumânarea Recunoștinței

Trupul neînsuflețit al scriitorului urmează să fie adus luni, 2 octombrie, la Soroca, pentru a fi înhumat lângă Lumânarea Recunoștinței, după cum i-a și fost dorința.

Mai întâi, sicriul va fi depus la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. După aceasta, cortegiul funerar se va îndrepta la Soroca, a anunțat Ministerul Culturii.

Program

• Ceremonia funerară
  Data: 2 octombrie
  Locația: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău
  Ora: 09:00 - 11:00
• Transportarea spre municipiul Soroca
  Data: 2 octombrie
  Ruta: Chișinău -  Soroca
  Ora: După ora 11:30
• Slujba religioasă
  Data: 2 octombrie
  Locația: municipiul Soroca, Lumânarea Recunoștinței
  Ora: 14:00
• Înmormântarea
  Data: 2 octombrie
  Locația: Lumânarea Recunoștinței
  Ora: După ora 14:30

Totodată, Ministerul Culturii anunță că va omagia memoria și contribuția maestrului Ion Druță la dezvoltarea literaturii și culturii române, prin organizarea a unei serii de evenimente speciale, inclusiv o expoziție retrospectivă, spectacole teatrale și publicarea unei ediții aniversare a operei sale.

▪În ziua de 2 octombrie, Compania „Teleradio-Moldova” va difuza programe din arhiva companiei, realizate în baza operelor scriitorului Ion Druță.

Anterior, autoritățile de la Chișinău au anunțat că sunt gata să acorde tot suportul necesar, în cazul în care familia scriitorului va decide să-l înhumeze pe Ion Druță acasă, în R. Moldova.

Ion Druță s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, joi, 28 septembrie, la Moscova.

Lumânarea Recunoștinței este un monument în Soroca, R. Moldova. A fost inițiată de Ion Druță. Este amplasată pe un versant între fluviul Nistru și râpa lui Bechir.

Ion Druță s-a născut în 1928 în satul Horodiște, județul Soroca, în prezent raionul Dondușeni. A absolvit Școala de silvicultură (1946) și Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul „M. Gorki” din Moscova (1957).

A debutat editorial cu volumul „La noi în sat” (1953), urmat de „Poveste de dragoste” (1954). În 1969 s-a stabilit la Moscova, scriind în limbile română și rusă.

Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița, Horodiște, Întoarcerea țărânii în pământ, Biserica albă, Toiagul păstoriei ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane.

Ion Druță a fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 („Moldova Literară” din 26 iulie 1995).

El a fost decorat cu mai multe ordine și medalii:

A fost decorat cu Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1960), Ordinul Lenin (1988), Ordinul Republicii (1993).

La 11 septembrie 2009, Ion Druță a devenit primul cavaler al Ordinului „Bogdan Întemeietorul”. Președintele de atunci, Vladimir Voronin, l-a decorat „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la renașterea națională, pentru merite în dezvoltarea relațiilor culturale cu țările străine și activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internațional”.

Ion Druță este și deținătorul titlului de Scriitor al Poporului.