„Generația tinerilor - în descreștere continuă”. Date statistice: Învățământul, repartizarea pe sexe și vârsta când se căsătoresc
Ziua internațională a tineretului este celebrată în fiecare an pe 12 august. Conform datelor de la Biroul Național de Statistică (BNS), generația tinerilor din R. Moldova este în descreștere continuă. Tinerii reprezintă circa un sfert din populația țării.
Datele oficiale arată că numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2023 a constituit peste 2 milioane și jumătate (cifra exactă - 2.512.80o) de persoane, din care 615.300 sau 24,5% au fost tinerii cu vârsta 14-34 ani.
Repartizarea tinerilor pe sexe reprezintă: 49.9% – bărbați și 50.1% – femei.
Conform datelor de la BNS, la începutul anului 2023 în comparație cu anul precedent, populația cu vârsta de 14-34 ani a scăzut cu 36.800 de persoane, adică 5.6%.
În ultimii ani, perioada 2019-2023, populația cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 3.900 de persoane, adică 2.3%, iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22.6% la 1 ianuarie 2019, până la 26.9% la 1 ianuarie 2023. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut în anii 2019-2023 cu 44.800 de persoane (28.4%), ponderea acestora fiind în descreștere în perioada analizată cu 2.8 puncte procentuale, iar a celor în vârstă de 25-29 ani cu 50.900 (respectiv cu 25.7% și cu 2.6 puncte procentuale). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 31.900 (14.4%), ponderea acestora fiind în creștere în perioada analizată – cu 1.2 puncte procentuale.
Femeile tinere se căsătoresc mai devreme comparativ cu bărbații tineri
În anul 2022 s-au încheiat 18.200 de căsătorii. Numărul căsătoriilor încheiate pentru prima dată a constituit 12.400, la majoritatea dintre acestea (88,8%) ambii soți fiind cu vârsta de 16-34 de ani. Cei mai mulți bărbați, care s-au căsătorit în 2022, aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (42.2%), iar cele mai multe femei căsătorite – grupei de vârstă 20-24 ani (46.8%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29.5 ani pentru bărbați și 26,4 ani pentru femei.
În anul 2022, numărul total al căsătoriilor a scăzut cu 10.4% comparativ cu anul precedent. Numărul căsătoriilor la tineri s-a diminuat cu 12.7% în cazul bărbaților și cu 12.4% – în cazul femeilor comparativ cu anul precedent. Diminuarea s-a înregistrat la toate grupele de vârstă, într-o măsură mai mare la grupa de 25-29 ani cu 14.8% la bărbați și 16.7% la femei.
În anul 2022, numărul divorțurilor la tinerii cu vârsta de 16-34 ani a scăzut cu 12.8% comparativ cu anul 2021 în cazul bărbaților cu 13.0%, iar în cazul femeilor - cu 12.6%.
În anul 2022 s-au înregistrat 9.600 de divorțuri, dintre care 42.8% revin femeilor și 30.6% bărbaților în vârstă de 16-34 ani.
Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban
Distribuția născuților-vii după vârsta mamei arată că 82% din totalul acestora au fost născuți de către mame cu vârsta de până la 35 ani. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25.3 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 23.9 ani și, respectiv, 27.3 ani. În funcție de starea civilă a mame, în anul 2022, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 4.000 - 17.9% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani. Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani în anul 2022 a constituit 22.9 născuți-vii la 1.000 de femei de vârsta respectivă, fiind în scădere cu circa 3.6 născuți-vii la 1.000 de femei, comparativ cu 2021 (26.5 născuți-vii la 1000 femei).
Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani este în scădere
În anul 2022 numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 5.500 de cazuri, fiind cu 30.9% mai puțin față de anul 2018. Dintre acestea, 93% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1.000 de femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 18.8 cazuri de întrerupere a sarcinii.
Învățământul
În anul de studii 2022/23, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 140.800 de persoane sau cu 0,5% mai mult față de anul de studii 2018/19.
Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1.000 de locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 356 de persoane în anul de studii 2022/23, comparativ cu 283 de persoane în 2018/19. Pe niveluri educaționale în anul de studii 2022/23 la 1.000 de locuitori de 15-29 ani au revenit 96 de elevi din învățământul liceal, 116 elevi din învățământul profesional tehnic și 144 de studenți din învățământul superior.
În învățământul profesional tehnic secundar s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 16 și 17 ani, precum și de 18 ani (31.2%, 30.1% și, respectiv, 16.6% în anul de studii 2022/23), în învățământul profesional tehnic postsecundar, respectiv, pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 23% – 16 ani, 23.5% – 17 ani, 21.9% – 18 ani și 17.6% – 19 ani.
Băieții mai mult se orientează către învățământul profesional tehnic secundar, iar fetele către învățământul profesional tehnic postsecundar
În anul de studii 2022/23 mai mulți băieți s-au orientat către învățământul profesional tehnic secundar (73.4% din total elevi în acest nivel) și mai multe fete – către cel postsecundar (54.1%).
Tinerii pe piața muncii
Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 sunt inactivi
Conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente4 peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (37,0% sau circa 237 mii persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2% (peste 10 mii) erau șomeri și restul, 61,4% (peste 393 mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 42% erau încadrați în sistemul național de învățământ.
Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații
Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 ani (17.2%), peste un sfert din tinerii de 15-29 ani (26,2%) și aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 ani (29.7%) nu a fost cuprinsă nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.
Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară
Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2022 rata șomajului conform definiției BIM la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 4.1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani, respectiv, 10.7% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani - 5.6%, în timp ce media pe țară a constituit 3.1%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 14.8% din totalul șomerilor de 15-34 ani.
Sursele principale de venit ale tinerilor sunt salariul și mijloacele financiare din partea părinților
Principalele surse de venit ale tinerilor (14-34 ani) au fost activitatea salarială (34.6%) și mijloacele financiare din partea părinților/întreținere (33.4%), fiind urmate de prestațiile sociale (10.2%) și transferurile din afara țării (5.8%).
Sursele de venit variază semnificativ în funcție de grupul de vârstă al tinerilor. Astfel, pe măsura înaintării în vârstă, veniturile din partea părinților/întreținere au scăzut de la 75.8% pentru tinerii de 14-19 ani, până la 3.7% pentru tinerii în vârstă de 30-34 ani pentru care, mai importante au devenit plățile salariale (58.5%).
Mediul de reședință la fel este un factor care determină nemijlocit sursele de venit ale tinerilor. Dat fiind că, în mediul urban sunt disponibile mai multe locuri de muncă, activitatea salarială a fost sursa principală de venit pentru 45,1% din tinerii din mediul urban (în mediul rural pentru 23.4%). Totodată, activitatea individuală agricolă a fost o sursă de venit pentru 10.4% de tineri din mediul rural.
Printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani circa două treimi erau bărbați (60.7%) și peste 62% din mediul urban.
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.
