Filiala din Cluj a Academiei Române i-a acordat scriitorului Vladimir Beşleagă titlul „Meritul Cultural”
Scriitorul, eseistul, jurnalistul, prozatorul și ex-deputatul în primul Legislativ al R. Moldova, Vladimir Beșleagă, a primit miercuri titlul „Meritul Cultural” al Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române. Potrivit Agerpres, distincția i-a fost acordată „pentru opera sa impresionantă pusă în slujba propăşirii culturale a naţiunii române”.
Prozatorul în vârstă de 92 de ani nu a putut să participe la eveniment, însă a transmis un scurt mesaj video de mulțumire.
„Mulţumesc cu recunoştinţă pentru distincţia care mi-a fost acordată. Vreau să vă spun cu toată sinceritatea că am un loc aparte pentru oraşul Cluj-Napoca, care este inima Transilvaniei şi care îmi trezeşte în minte foarte multe amintiri frumoase din viaţa lungă pe care am trăit-o pe lumea aceasta”, a spus scriitorul.
Vladimir Beșleagă s-a născut în localitatea Mălăieşti, orașul Grigoriopol, din stânga Nistrului. Potrivit ZdG, acesta provine dintr-o familie cu bunei deportaţi în Siberia și cu părinţi condamnaţi de autorităţile comuniste. Romanele despre familia şi satul său au fost nepublicate şi prigonite până după independenţă.
Beșleagă a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în anul 1955, după care a făcut stagiul doctoral la aceeași instituție. Ulterior, și-a început activitatea de publicist, colaborând cu revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei” și „Tinerimea Moldovei”.
A fost redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1970-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976) și director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1988).
În 1956, Vladimir Beșleagă a debutat editorial cu volumul de proză pentru copii „Zbânțuilă”, urmat de cărțile „Vacanța mea” (1959), „La fântâna Leahului” (1963), și „Vrei să zbori la Lună?” (1964).
Notorietatea i-a venit odată cu publicarea romanului psihologic „Zbor frânt” (1966), după care a mai publicat „Acasă” (1976), „Isai” (1976), „Ignat și Ana” (1979), „Durere” (1979), „Durere frântă” (1981), „Sânge pe zăpadă” (1985, 1988), „Cumplite vremi” (1990, 2017) și „Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine” (1988, poem tragic scris în 1969-1970).
A semnat lucrări de proză memorialistică, jurnale etc. Manuscrisele mai multor romane ale sale se păstrează în fondurile Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.
Între 1990 și 1994, Beșleagă a fost deputat în primul Parlament al R. Moldova. Fiind Scriitor al Poporului și Laureat al Premiului de Stat, a primit și titlul de cetățean de onoare al municipiului Chișinău în anul 2014.
