Europarlamentarii condamnă Azerbaidjanul pentru „atacul armat” asupra regiunii Nagorno-Karabah și cer sancțiuni
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție în care condamnă „atacul armat” al Azerbaidjanului asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. Eurodeputații au comparat fuga în masă a armenilor din enclavă cu epurarea etnică și au cerut sancțiuni pentru oficialii de la Baku.
Documentul susținut de 491 de deputați subliniază că atacul părții azere a fost „nejustificat și planificat dinainte”. Potrivit parlamentarilor, ceea ce s-a întâmplat este o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului.
În acest context, legislativul european a cerut statelor UE să ofere asistență Armeniei, pentru a face față fluxului de refugiați și să revadă relațiile cu Baku.
„Dezvoltarea unui parteneriat strategic cu o țară precum Azerbaidjan, care încalcă în mod flagrant dreptul internațional și obligațiile internaționale și, de asemenea, are un istoric controversat în domeniul drepturilor omului, este incompatibilă cu obiectivele politicii externe a UE”, se stipulează în rezoluție.
Europarlamentarii și-au arătat îngrijorarea față de declarațiile președintelui azer llham Aliyev și ale altor oficiali azeri, pe care le-au calificat drept iredentiste și inflamatorii. Pe această cale, Parlamentul European a îndemnat Turcia să-și rețină aliatul.
În plus, deputații au cerut introducerea unor sancțiuni împotriva oficialilor azeri, reducerea dependenței de importurile de gaze din Azerbaidjan și, în caz de „agresiune militară sau atacuri hibride semnificative” împotriva Armeniei, oprirea completă a importului de petrol și gaze din Azerbaidjan către UE.
Azerbaidjanul a începutul pe 19 septembrie o „operațiune antiteroristă” pe teritoriul regiunii separatiste Nagorno-Karabah. La o zi distanță, pe 20 septembrie, așa-numitele autorități din Nagorno-Karabah au anunțat că s-a ajuns la un acord privind încetarea completă a ostilităților. Cu toate acestea, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că țara sa nu participat la negocieri.
Așa-numitul președinte din Nagorno-Karabah, Samvel Șahramanian, a semnat pe 28 septembrie un decret prin care se constată că regiunea separatistă încetează să mai existe ca subiect independent. Decretul prevede dizolvarea din 1 ianuarie 2024 a tuturor instituțiilor așa-zisului stat.
Potrivit datelor publicate de BBC, în ultimele două săptămâni, circa 120.000 de etnici armeni au părăsit regiunea Nagorno-Karabah, cifra reprezentând practic întreaga populație a enclavei.
Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie – în anii 1990 și în 2020 – în regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă azeră populată de armeni. Cele șase săptămâni de lupte din toamna anului 2020 au provocat peste 6 500 de morți și s-au încheiat cu o încetare a focului, intermediată de Federația Rusă.