Drumuri blocate și gunoi pe străzi. De ce protestează fermierii din Uniunea Europeană

Agricultorii din mai multe țări ale Uniunii Europene protestează de câteva săptămâni, împotriva politicilor europene restrictive și a importului de cereale ieftine din Ucraina.

Fermierii din Franța, Belgia, Italia, Grecia, Germania, Spania, Polonia și România au blocat drumuri, au aruncat gunoi pe străzi și au protestat în fața instituțiilor de stat. Protestele sunt organizate împotriva restricțiilor ce le sunt impuse prin politicile de mediu comunitare, de pătrunderea liberă pe piață a produselor ucrainene și de creștere a costurilor care afectează puternic nivelul de trai.

Franța

Fermierii francezi protestează cu tehnică agricolă pe drumurile naționale, cerând ajutoare guvernamentale sporite și oprirea importurilor agricole ieftine. Aceștia au anunțat că vor continua manifestațiile și blocajele căilor de acces spre capitala franceză, pe o perioadă nedeterminată.

În acest context, Guvernul francez a anunțat că va cere relaxarea reglementărilor UE în domeniul agriculturii. Tot sub presiunea agricultorilor, autoritățile franceze au renunțat la planurile de a reduce treptat subvențiile la motorină și au promis o relaxare a reglementărilor de mediu impuse fermierilor.

Belgia

Fermierii belgieni au blocat marți autostrăzile din sudul Belgiei și au parcat tractoare în apropierea Parlamentului UE din Bruxelles, fiind indignați de creșterea costurilor, de politicile de mediu ale UE și de importurile de alimente ieftine, transmite Reuters.

A devenit „imposibil să obții un venit decent” din activitățile agricole, a declarat un reprezentant al sindicatului organizator al protestului, Federația tinerilor agricultori (FJA).

„Cerem o reformă a politicii agricole comune a UE care să țină cont de realitatea de pe teren”, a precizat acesta, subliniind problema concurenței unor produse agricole din state care nu sunt constrânse să aplice politicile fitosanitare și de mediu din UE.

Italia

Agricultorii din Italia, nemulțumiți de politicile Uniunii Europene în domeniul agricol, au protestat pe 30 ianuarie în apărarea agriculturii și a micilor afaceri. Protestele au fost organizate în Lombardia, Sardinia, Toscana, Calabria și alte regiuni ale Italiei. Fermierii au cerut o întâlnire cu prim-ministra Giorgia Meloni.

„Demonstrăm din aceleași motive ca fermierii din Franța, Germania, Polonia și România”, a declarat un participant la un protest ținut marți de câteva zeci de agricultori italieni, cu tractoare, la Milano, notează AFP.

Grecia

Sute de fermieri s-au mobilizat în ultimele zile în întreaga țară și intenționează să se adune în forță la un Târg Agricol care va avea loc pe 1 februarie la Salonic. Ei cer impozite mai mici, electricitate mai ieftină și controale mai stricte la importurile agricole.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a promis marți că va grăbi acordarea unor ajutoare pentru fermieri „în încercarea de a preveni extinderea protestelor fermierilor din UE” în țara sa, scrie AFP. Mitsotaki a spus la Skai Radio că va da dispoziții „urgente” ministrului agriculturii să mărească plățile, începând cu cele pentru fermierii afectați de inundațiile de anul trecut, din centrul țării.

Germania

Mii de fermieri au protestat cu tehnică agricolă și pe șosele din Germania. Protestele fermierilor din Germania au pornit la începutul lunii ianuarie. Oamenii au ieșit în stradă, după ce, în decembrie, Guvernul a anunțat că vrea să reducă subvențiile pentru acest sector.

Coaliția de guvernare a cancelarului Scholz a atenuat deja planurile inițiale, prin reducerea progresivă a subvențiilor la motorină pe parcursul a trei ani și menținerea unei scutiri de taxe pe vehicule pentru sectorul agricol. Cu toate acestea, fermierii vor menținerea facilităților din prezent.

Subvenția la motorină există în Germania de 70 de ani și ea trebuie păstrată, a afirmat președintele Asociației Agricultorilor Germani (DBV), Joachim Rukwied, potrivit Agerpres.

Spania

Cele trei principale sindicate agricole spaniole au anunțat marți că se alătură mișcării de protest a agricultorilor europeni, cu o serie de mobilizări ce vor avea loc pe întreg cuprinsul Spaniei în săptămânile următoare, transmite France Press, preluată de Agerpres.

„Sectorul agricol din Europa și din Spania se confruntă cu o nervozitate și o îngrijorare în creștere”, în special din cauza „birocrației sufocante generate de reglementările europene”, au explicat într-un comunicat comun sindicatele Asaja, UPA şi Coag. Acestea cer relaxarea și simplificarea politicii agricole comune a UE, precum și un „plan de acțiune ambițios” atât la nivel european, cât și în Spania.

România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria

În ultimele luni, fermierii din România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria au protestat împotriva „concurenței neloiale” din Ucraina, acuzată de subcotarea prețului cerealelor sale. În România și Polonia, sute de tractoare și camioane au blocat traficul de frontieră, făcând dificilă intrarea în țară a camioanelor de cereale din Ucraina.

Fermierii cer compensații pentru pierderile cauzate de perturbarea majoră a pieței cerealelor, ca urmare a importului de cereale ieftine din Ucraina, care, susțin ei, nu respectă standardele UE.

Răspunsul UE

Comisia Europeană a anunțat marți că are în vedere adoptarea unei noi derogări de la regulile referitoare la terenul nelucrat prevăzute în Politica Agricolă Comună (PAC), care sunt criticate vehement de fermierii care protestează în întreaga Europă, informează AFP, potrivit Agerpres.

Nouă Politica Agricolă Comună impune lăsarea a 4% din teren nelucrat. Executivul comunitar va examina joi o propunere referitoare la „o derogare temporară de la aceste reguli”, în continuarea scutirii acordată în 2023, ca urmare a războiului din Ucraina, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer. Mai multe state europene, inclusiv Franța și România, au cerut o prelungire a acestei derogări.

Comisarul Uniunii Europene pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a promis anterior că Bruxelles-ul va asculta „vocea fermierilor”: „Siguranța alimentară ar trebui să fie pe primul loc ca funcție de bază a agriculturii”.