Două treimi din populația R. Moldova consumă alcool - studiu

Două treimi sau 63,2% din populația adultă a R. Moldova consumă alcool, iar 13,5% din toate decesele în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani sunt atribuite consumului de alcool. Datele au fost oferite de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în contextul Zilei naționale fără alcool, marcată anual la 2 octombrie.

Alcoolul are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroză hepatica, unele forme de cancer și alte maladii. Abuzul de alcool cauzează peste 3 milioane de decese în fiecare an la nivel mondial, precum și dizabilitate.

„Republica Moldova, conform ultimului raport global privind alcoolul și sănătatea (2019), se menține printre țările cu cel mai înalt consum mediu de alcool pur per persoană adultă (cu vârsta de 15+ ani) – de 12,9 litri (bărbați 20,6 litri; femei 5,9 litri). Potrivit Studiului STEPS 2021, două treimi (63,2%) din populația adultă a Republicii Moldova este consumatoare de alcool (în mediul urban, consumul de alcool constituie 68,2%, iar în mediul rural – 57,8%)”, anunță ANSP.

Potrivit Agenției, 13,5% din toate decesele în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani sunt atribuite consumului de alcool. „Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale”, spun specialiștii din cadrul ANSP.

„Conform datelor Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din R. Moldova (HBSC Study, Moldova 2018), patru din 10 adolescenți de 11-17 ani au relatat că au avut experiență de utilizare a alcoolului. Au consumat alcool cel puțin o zi în decursul ultimei luni circa 24% din adolescenți, iar acest indicator crește o dată cu vârsta”, anunță Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Au fost identificate o varietate de factori individuali și sociali, care influențează nivelul și modelul de consum al alcoolului.

Factorii sociali includ: nivelul de dezvoltare economică, cultura, normele sociale, disponibilitatea alcoolului, implementarea politicilor de reducere a riscului consumului de alcool.

Factorii individuali includ: vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socio-economic, nivelul de educație.

Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool: riscurile încep de la prima picătură de alcool consumată.

„Actualmente, nu există dovezi și niciun studiu nu a demonstrat faptul că există un nivel „sigur” de consum de alcool fără riscuri de îmbolnăvire sau rănire. Mai mult ca atât, nu există și studii care ar demonstra careva efecte benefice potențiale ale nivelului de consum moderat de alcool asupra bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, sau cancer. Impactul dăunător al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și durează pe parcursul întregii vieți”, mai spun specialiștii ANSP.

Pentru a reduce consecințele dezastruoase cauzate de consumul de alcool, autorităților li se recomandă aprobarea următoarelor măsuri:

• reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
• reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
• reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
• achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri;
• creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
• oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
• implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul de alcool în serviciile de sănătate.

Potrivit ANSP, reducerea cu 5% a consumului nociv de alcool în rândul persoanelor de vârstă 15+ ani către anul 2025 este ținta națională de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare.