CSM comentează cazul magistratei Liubovi Brînza, repusă în funcție la Curtea de Apel Chișinău, fiind vizată anterior în dosar de mită

CSM comentează cazul magistratei Liubovi Brînza, repusă în funcție la Curtea de Apel Chișinău, fiind vizată anterior în dosar de mită
Sursa foto: CIJM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a venit cu mai multe precizări, după ce a admis parțial, în cadrul ședinței de miercuri, 9 august, repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior a judecătoarei Liubovi Brînza, vizată anterior într-un dosar de luare de mită.

Repunerea în funcție la Curtea de Apel Chișinău a magistratei Liubovi Brînza a stârnit un val de critici.

„Judecătorii din video, filmați cum numără banii și învinuiți de corupere pasivă, au fost repuși în funcție de către CSM-ul reformat. În 2018, 5 judecători au fost învinuiți de corupere pasivă. În video de mai jos, postat de Procuratura Anticorupție, se vede cum o magistrată numără banii și îi pune în plicuri pentru a se împărți cu alții. În acel dosar de rezonanță a fost condamnat la 3 ani de închisoare doar asistentul judecătoarei Liubovi Brânză pentru trafic de influență. E clar că au găsit un țap ispășitor. Toți cei cinci magistrați au fost achitați, iar azi (n.r: 9 august), CSM-ul reformat, încet îi întoarce pe toți în sistem și îi pune să judece alți oameni. Reforma asta deja nici glumă nu mai poate fi numită. Multe încă am de spus despre interesele unora de a „sabota” reforma și sper ca, într-o bună zi, mai multă lume să înțeleagă că adevărații sabotori sunt chiar unii „reformatori”. CSM-ul reformat a început cu stângul și nu văd mare deosebire față de activitatea precedentei componențe. Rușine”, a comentat președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Precizările Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Reprezenții CSM au precizat că, la 5 iulie 2023, instituția a recepționat o cerere a judecătoarei Liubovi Brînza de la Curtea de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior suspendării.

„În octombrie 2018, procurorul general al R. Moldova a solicitat eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința judecătoarei Liubovi Brînza, fiind învinuită de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a),  326 alin. (2) lit. b), c) și 325 alin. (3) lit. a1) din Codul Penal. Plenul CSM prin Hotărârea nr. 454/22 din 23 octombrie 2018, a dispus suspendarea din funcția de judecător a dnei Liubovi  Brînza de la Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Ulterior, prin Hotărârile nr. 559/26 și 560/26 din 04 decembrie 2018, CSM  a admis sesizările Procurorului general și a dat acordul la pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Liubovi  Brînza potrivit art. 42 alin. (4), art. 307 alin. (1), și art. 303 alin. (3) Cod penal”, se arată în comunicatul CSM.

Potrivit CSM, prin sentința Judecătoriei Chișinău din 17 martie 2021, Liubovi Brînza a fost achitată de învinuirea adusă ei în comiterea infracțiunilor prevăzute de:

-art. 45 alin. (1), (2) lit. b), 324 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

-art. 44, 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

-art. 303 alin. (3) Cod penal (episod numit convențional Roșca), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

-art. 42 alin. (4), (5), 307 alin. (1) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

„Totodată, a fost încetat procesul penal de învinuire în care este vizată Liubovi Brînza în baza art. 45 alin. (1), 325 alin. (3) lit. a1) Cod penal (episod numit convențional Scarlat), din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală”, a notat CSM, detaliind și că, prin Decizia Curții de Apel Comrat din 28 iunie 2023, a fost casată parțial sentința primei instanțe în partea ce se referă la judecătorul Curții de Apel Chișinău,  Liubovi Brînza și pe învinuirea incriminată în baza art. 325 alin. (3) lit. a1) Cod penal a fost pronunțată o altă hotărâre prin care s-a decis achitarea judecătorului din lipsa faptei infracțiunii, în rest sentința a fost menținută.

„În acord cu dispozițiile art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul poate fi suspendat din funcție, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă, iar dacă nu a fost probată vinovăția judecătorului sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din funcție încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.

Potrivit art. 20 alin. (5) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, suspendarea din funcție a judecătorului se efectuează de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile art. 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului, iar în acord cu art. 20 alin. (6), în cazul în care au decăzut circumstanțele care au servit ca temei pentru suspendarea din funcție a judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre privind anularea suspendării”, a justificat CSM.

Astfel, în condițiile în care magistrata Liubovi Brînza a fost achitată de învinuirile aduse acesteia, prin prisma prevederilor menționate supra, CSM susține că a anulat suspendarea din funcție a judecătarei Liubovi Brînza, dispusă prin Hotărârea CSM nr. 454/22 din 23 octombrie 2018 și a dispus reluarea de către aceasta a activității de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Precizăm că, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis parțial în cadrul ședinței de miercuri, 9 august, repunerea în funcție și în toate drepturile avute anterior a magistratei Liubovi Brînza. Ea a cerut ca examinarea să fie amânată, motivând că nu se află în țară, însă membrii CSM au respins această solicitare.