Social

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului pe stil vechi. Tradiții și obiceiuri

Creștinii ortodocși, care respectă calendarul iulian, sărbătoresc astăzi Crăciunul. După ce merg la biserică, ca să asculte Liturghia de Crăciun, oamenii se adună împreună cu familia și cei dragi la masa de sărbătoare.

La fel ca în ziua de 25 decembrie, când este sărbătorit Crăciunul pe stil nou, colindătorii vin pe la casele oamenilor pentru a vesti Nașterea Mântuitorului, iar gospodinele îi mulțumesc cu dulciuri, fructe sau bani

Alături de moldoveni, mai sărbătoresc astăzi Crăciunul creștinii ortodocși din Grecia, Federația Rusă, Bulgaria, Georgia, Muntenegru, Macedonia, Serbia și Etiopia

De ce Nașterea Domnului este prăznuită diferit?

Crăciunul este sărbătorit pe rit vechi datorită calendarului iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel clasic. Astfel, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.

Înainte de Hristos erau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care avea 365 de zile, și cel al romanilor, de 355 de zile. Respectiv, în fiecare an, rămânea o diferență de zece zile între aceste două sisteme. După ce s-a constatat acest lucru, Iulius Caesar a adoptat în anul 46 î.Hr sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”. Timp de 1.500 de ani, oamenii au folosit acest calendar.

În 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Acela fiind și momentul în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.

Tradiții și obiceiuri păstrate la Crăciunul pe rit vechi

Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine de peste an, indiferent de data la care este sărbătorit, oamenii țin cont de anumite obiceiuri. Întrucât cei care au postit se pot împărtăși, au dezlegare la orice fel de mâncăruri.

De menționat că sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos este prefaţată de seară de Ajun. Atunci, copiii şi tinerii, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului.

12 feluri de mâncare

Bucovinenii, ardelenii și minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi, pregătesc pentru seara de Ajun câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Nu lipsesc nici compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.

Creștinii ortodocși care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pun pe masă preparate tradiționale, în funcție de regiune. Printre acestea se numără răciturile, tocmagii (tăieţei fierţi în supă de pui) și colţunaşii cu brânză. În alte regiuni, sub fața de masă sunt puși bani și fân, care se păstrează până la Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.

În R. Moldova

Pentru această zi de mare sărbătoare, gospodinele din R. Moldova pregătesc „crăciunei” și „ajunei”. După ce termină de gătit toate bucatele, colacii sunt legați cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, agățați la icoană și păstrați până la Sf. Gheorghe. Conform tradiției, colacii și ajunelul sunt oferite drept hrană animalelor, pentru a le feri de ghinion tot anul.