Atribuțiile Consiliului Suprem de Securitate ar putea fi extinse. Deputat din opoziție: „Un proiect deocheat”

Consiliul Suprem de Securitate (CSS), prezidat de șefa statului Maia Sandu, ar putea căpăta atribuții extinse, devenind organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, cu competențe executive și de control. Prevederile apar într-un proiect de lege elaborat de deputatul PAS Lilian Carp, care urmează să fie supus consultărilor publice, transmite Teleradio-Moldova. În timp ce reprezentanții guvernării au salutat inițiativa legislativă, cei din opoziție au criticat-o.

Conform proiectului prezentat public miercuri, 7 mai, deciziile CSS ar deveni obligatorii pentru autoritățile publice, iar nerespectarea acestora – sau obstrucționarea lor – ar urma să fie pedepsită penal. Sancțiunile ar putea ajunge până la cinci ani de închisoare.

Documentul mai prevede clarificarea rolurilor instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, dar și înlocuirea cadrului legislativ actual, vechi de aproape trei decenii. Dacă va fi adoptat, proiectul va înlocui Legea securității naționale din 1995 și Strategia securității naționale din 2011.

Textul propus include și o nouă definiție a amenințărilor hibride și extinde instrumentele prin care statul poate interveni în situații de risc, inclusiv prin colaborare extinsă între instituții.

„Este important că noi am scos la capăt o lege, nu vreau să greșim, că este o lege esențială. Și o să continuăm săptămâna viitoare, dar pentru primele 15 articole faceți vă rog propunerile în scris, noi să putem compila, după care, săptămâna viitoare o să continuăm pentru că noi ne dorim să înregistrăm săptămâna viitoare legea”, a declarat Lilian Carp la consultările publice organizate la Legislativ pe 7 mai.

Premierul Dorin Recean a calificat inițiativa legislativă drept una „foarte bună”, precizând că autoritățile moldovenești trebuie să își consolideze capacitatea de a coordona toate instituțiile responsabile de asigurarea securității.

„Observăm că domeniul de securitate devine unul transversal. Este vorba și despre securitatea cibernetică, despre securitatea economică, alimentară, securitatea energetică. Nu mai vorbim și de securitatea legată de potențiale acțiuni militare. Și în condițiile în care avem o schimbare în ceea ce privește riscurile de securitate, dar și o schimbare în ceea ce privește creșterea complexității domeniului securității, această inițiativă este binevenită”, a declarat Recean în cadrul conferinței de presă de după ședința Guvernului din 7 mai.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președintele PAS, a menționat că inițiativa elaborată de Lilian Carp vine să eficientizeze activitatea Consiliului Superior de Securitate și exclude orice risc de ingerință.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

„La moment, deciziile acestui organ sunt consultative. (...) În conjunctura de securitate pe care o avem și o trăim la moment, este nevoie de a face ca aceste decizii, foarte importante, de altfel, (...) să aibă un caracter obligatoriu pentru instituțiile care participă acolo. (...) Prin această inițiativă cred că nu facem decât să racordăm la realitățile de securitate pe care le avem în zonă și în țară”, a declarat speakerul joi, 8 mai, în fața jurnaliștilor prezenți la Parlament.

Totodată, Igor Grosu a dat asigurări că orice proces va fi transparent, cu respectarea fiecărei entități a statului și „în limitele legii”.

„Dacă este să vorbim de Parlament, este decizia suverană a deputaților, propunerile vor fi discutate, într-un final vor fi supuse votului. Va trece propunerea - este în regulă, nu va trece - vom veni cu argumente și așa mai departe”, a explicat președintele Parlamentului, aducând drept exemplu atribuțiile extinse pe care le are Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România - „același organ”, care are „cam același format”.

Reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au criticat proiectul de lege. Potrivit deputatului socialist Grigore Novac, Consiliul Suprem de Securitate nu poate primi împuterniciri obligatorii atât timp cât nu se știe cine va fi în componența acestuia și dacă posedă cunoștințele necesare.

„Încă nu am văzut un proiect cap-coadă, ca să îl citesc și să am o părere sută la sută, dar, din start, după mine este un proiect deocheat. (...) R. Moldova nu conduce CSS-ul, R. Moldova este un stat parlamentar, are un Guvern și Președinție. Există principiul separării puterii în stat și există instituții ale statului care sunt menite să contracareze anumite amenințări la securitatea națională a R. Moldova”, a declarat Novac în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive TV.

Cu critici a venit și fostul coleg de partid al lui Grigore Novac - primarul capitalei Ion Ceban, actualmente președinte al partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN).

„Ce vrea de fapt Maia Sandu și PAS: au propus un proiect de lege privind securitatea națională a R. Moldova și de modificare a unor acte normative.
Fără ca să existe o necesitate clară în a adopta o lege nouă și fără o argumentare clară în acest sens. Scopul real al acestei legi este de a transforma statul în republică prezidențială, fără modificarea Constituției, cu alte cuvinte – pe sub masă”, a declarat Ion Ceban în cadrul unei conferințe de presă susținută pe 8 mai.

Consiliul Suprem de Securitate al R. Moldova este un organ consultativ, care analizează activitatea ministerelor și a altor autorități administrative centrale în domeniul asigurării securității și apărării naționale și prezintă șefului statului recomandări în probleme de politică internă și externă a statului.

Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte, din oficiu, președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Procurorul General și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Membrii numiți de șeful statului sunt ministrul afacerilor externe, viceprim-ministrul pentru reintegrare, viceprim-ministrul pentru integrare europeană, ministrul justiției, ministrul finanțelor, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, șeful cabinetului Președintelui R. Moldova, șeful Cabinetului Prim-ministrului și directorul Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.