Astăzi se împlinesc 38 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Mesajul președintei Maia Sandu

Astăzi se împlinesc 38 de ani de la accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl, cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința față de moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv.

„Peste 3.500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a menționat șefa statului într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Potrivit președintei, urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

„Din păcate, războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident  nuclear în regiune. Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție”, a conchis Maia Sandu.

Amintim că, săptămâna trecută, Guvernul a votat un proiect pentru participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl. Astfel, până la sfârșitul acestui an, 80 de familii ale participanților vor primi cu titlu gratuit în proprietate apartamente din partea statului, total finisate și dotate cu minimul necesar.

Anterior, în luna februarie, Cabinetul de miniștri a aprobat majorarea alocațiilor acordate participanților la lichidarea consecințelor avariei de la C.A.E. Cernobîl și soțiilor supraviețuitorilor.

Catastrofa de la Cernobîl

Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare Cernobîl din Ucraina a explodat, după șir de erori umane, provocând una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea.

Totul a fost ținut în secret, iar evacuările în Pripiat, o localitate cu 50.000 de locuitori, situată la câțiva kilometri de centrală - au început abia la 36 de ore de la dezastru. Conform datelor furnizate de ONU, explozia a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent - teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, după care, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând „o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl”. A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

Potrivit studiului „Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment”, publicat la New York, în aprilie 2010, cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, fosta Iugoslavie, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie. După nouă zile, norul radioactiv rezultat a atins părţi din SUA şi Canada.

„Zona morţii” de la Cernobîl - un teritoriu otrăvit de radiaţii - se întinde pe 2.600 de km pătraţi. Cunoscut oficial drept „zona de excludere”, acesta este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986.