Astăzi este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei. Ce loc ocupă R. Moldova în clasamentul anual

În fiecare an, la data de 3 mai este marcată Ziua Mondială a Libertății Presei. Sărbătoarea a fost instituită în 1993, pentru a celebra un drept fundamental și a reaminti lumii întregi cât de importantă este o presă liberă și independentă într-o societate care se vrea democratică. La 32 de ani distanță, în 2025, această zi aduce în prim plan modul în care inteligența artificială afectează libertatea presei, libera circulație a informațiilor, independența mass-media și obiectivul global de asigurare a accesului la informație și protejare a libertăților fundamentale, anunţă Organizația Națiunilor Unite (ONU).

În R. Moldova, mesaje dedicate acestei sărbători au transmis atât organizațiile de media, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cât și înalți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit CJI, presa liberă înseamnă mai mult decât lipsa cenzurii: înseamnă să nu ai patroni politici, să nu promovezi agende ascunse și să poți spune adevărul, chiar și atunci când este incomod.

„Presa liberă înseamnă în egală măsură materiale corecte și echilibrate, dar și puterea de a rezista în fața presiunilor economice, a dezinformării, a intimidărilor, a atacurilor fizice sau din online. Presa liberă nu este perfectă, dar își asumă erorile. Presa liberă învață și corectează. (...) Azi, de Ziua Libertății Presei, nu cerem aplauze sau felicitări. Cerem respect pentru adevăr, sprijin pentru cei care îl caută și un angajament comun pentru a păstra lumina libertății aprinsă”, a transmis CJI.

Urmăriți-ne și pe canalul nostru de TELEGRAM

Șefa statului le-a mulțumit jurnaliștilor care servesc interesul public și contribuie, prin munca lor, la o societate mai informată și mai conștientă. Potrivit Maiei Sandu, într-o lume invadată de valuri de manipulare și dezinformare, mass-media are misiunea vitală de a apăra adevărul, a demonta falsurile și a ajuta cetățenii să deosebească binele de rău.

„Jurnaliștii onești duc adesea o luptă inegală: cu resurse limitate, se confruntă cu mașinării de propagandă bine finanțate din surse obscure. De aceea, este responsabilitatea noastră să rămânem vigilenți, să alegem surse de informare credibile și să susținem jurnaliștii care și-au demonstrat profesionalismul și integritatea de-a lungul anilor. Doar așa, jurnalismul de bună credință va putea continua să aducă adevărul în casele noastre”, a scris președinta pe contul său de Facebook, remarcând importanța jurnalismului de investigație.

Le-a mulțumit jurnaliștilor și Igor Grosu, exprimându-și recunoștința față de cei care „țin sus ștacheta onestității și profesionalismului”.

„Presa liberă nu înseamnă doar știri. Înseamnă curaj, responsabilitate și respect față de cetățean. Înseamnă ore lungi de documentare, întrebări incomode, dar necesare, și grija permanentă de a nu trăda încrederea oamenilor.Într-o lume plină de zgomot și manipulare, jurnaliștii care își fac meseria cu demnitate sunt repere. Nu doar pentru societate, ci pentru viitorul democrației noastre”, a notat speakerul într-o postare publicată pe Facebook.

R. Moldova a coborât în clasamentul libertății presei

Conform clasamentului anual al libertății presei, publicat de ONG-ul internațional Reporters Without Borders (RSF), în 2025, R. Moldova s-a clasat pe locul 35 din 180. Țara noastră a coborât patru poziții în top, în raport cu anul 2024, și a obținut un scor de 73,36 puncte.

„Presa din Republica Moldova este polarizată între taberele pro-ruse și pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut în comparație cu anii precedenți”, se menționează în fișa de țară a R. Moldova.

Securitatea jurnaliștilor și aspectul legal se numără printre factorii care au contribuit la schimbarea poziției în clasament, a explicat președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova.

„Am avut foarte multe atacuri cibernetice asupra platformelor online ale jurnaliștilor (…) Furturi de identitatea ale jurnaliștilor, hărțuire pe online, atacuri pe online foarte multe. De asemenea, am avut atacuri asupra jurnaliștilor în spațiul nevirtual”, a declarat Viorica Zaharia.

Potrivit președintei Consiliului de Presă, aspectul legal se referă la „nepedepsirea persoanelor care atacă presa, exercitarea presiunilor juridice asupra redacțiilor sau dificultăți în asigurarea accesului la informații”.

Cu toate acestea, Viorica Zaharia susține că R. Moldova ocupă o poziție foarte bună, în special față de anul 2020, când R. Moldova a ocupat locul 91 în clasament, și 2021, când eram pe 89.

Conform clasamentului, lidere la capitolul libertății presei sunt Norvegia, Estonia și Țările de Jos. La polul opus, în categoria „stare foarte gravă”, se află 42 de țări, codaje fiind China, Coreea de Nord și Eritreea. Vecinii noștri din România se află pe locul 55, iar cei din Ucraina - pe locul 62.